Exploremedicinetv.ro

În cadrul conferinței despre practicile de mediere și beneficiile lor, Judecător Mădălina Afrăsinie, Președinte Secția a VI-a Comercială, Tribunalul București, a discutat despre “Impactul deciziei Curții Constituționale asupra medierii”, exprimându-și îngrijorarea cu privire la această decizie și felul în care este portretizată medierea.

După discursul de deschidere în care s-a declarat impresionată de numărul mare de persoane prezente la dezbatere, Judecător Mădălina Afrăsinie a susținut și prima prezentare a evenimentului.

Aceasta a discutat despre traseul legislativ pe care l-a urmat medierea, începând cu 2006, când a fost dată Legea nr.192 privind medierea și organizarea profesiei de mediator. După 4 ani, în martie 2010, s-a introdus obligativitatea informării și îndrumării părților la mediatori, prevedere „asigurată de dispozițiile art. 187 alin. (1) lit. f) și art.193 C.Proc.Civ. Aceasta a dus la o creștere în popularitate a procedurii de mediere, iar românii au început să descopere mai multe despre ce înseamnă medierea și beneficiile ei.

Însă, anul acesta, în luna mai, Curtea Contituțională Română (CCR) a admis prin vot unanim că prevederile art. 2 alin. 1 și alin 1-2 din Legea nr. 192/2006 sunt neconstituționale. Prin urmare, obligativitatea informării și îndrumării părților la mediator nu mai este valabilă, acest lucru reprezentând un mare dezavantaj pentru mediatorii, care oricum se confruntă cu reticența oamenilor privind acest proces, din lipsa unei informări complete și corecte.

Sănătatea Media Group a organizat ieri, 3 iulie 2014 un eveniment inedit, în cadrul căruia au fost discutate practicile de mediere și beneficiile acestora. Intitulată "Bune practici în mediere – Impactul Deciziei Curţii Constituţionale asupra Medierii", dezbaterea a reunit peste 130 de judecători, procurori și mediatori, consilieri jurdici și avocați din toată țara. Întâlnirea a fost un adevărat succes întrucât profesioniștii din sistemul juridic și mediatorii au avut ocazia să-și expună punctele de vedere privind medierea și să vină cu noi informații privind acest domeniu, ce se află în continua dezvoltare.

Mediator Mirela Dragu a susținut prezentarea “Aspecte practice privind medierea conflictelor individuale de muncă”, în cadrul conferinței "Bune practici în mediere – Impactul Deciziei Curţii Constituţionale asupra Medierii".

Aceasta a început prin a explica ce definește un conflict de muncă, oferind detalii cu privire la legislația în vigoare. Pentru a înțelege și mai bine utilitatea medierii în conflictele individuale de muncă, Mediator Mirela Dragu a trecut și prin drepturile salariatului, așa cum sunt ele prevăzute în Codul Muncii.

“Din punctul meu de vedere, aș vedea benefică introducerea în contractele individuale de muncă a unei clauze prin care părțile raportului juridic (angajat și angajator) să apeleze la mediere cu ocazia ivirii unui conflict referitor la contractul individual de muncă, înaintea apelării la instanță”, a precizat Mediator Mirela Dragu.

În cadrul prezentării, aceasta a ținut să sublienieze că medierea nu poate fi un remediu pentru orice conflict dintre angajat și angajator, dar poate rezolva mult mai ușor numeroase alte probleme. În economia actuală ambele părți se află sub presiune, astfel că divergențele dintre oameni sunt inevitabile. Medierea este o soluție eficientă pentru a le rezolva și pentru a proteja atât angajatul, cât și angajatorul.

Evenimentul a fost deschis de Judecător Mădălina Afrăsinie, Președinte Secția a VI-a Comercială, Tribunalul București, plăcut impresionată de numărul mare de persoane prezente la dezbatere. "Sper să fie o conferință interactivă și să învățăm unii de la ceilalți.", a declarat aceasta. Cuvântul a fost apoi luat de Dorin Bădulescu, Președintele Consiliului de Mediere care a discutat despre propunerile legislative ale Asociației de Mediatori și despre reconceptualizarea informării despre cadrul legislativ. De asemenea, acesta a evidențiat beneficiile evenimentelor de acest gen aduse medierii și întregului sistem judiciar.

„Doresc să vă urez bun venit şi să vă mulţumesc că participaţi într-un număr atât de mare. Cred că aceste întâlniri sunt cele care pot aduce beneficii medierii şi profesioniştilor în mediere, ca de altfel, întregului sistem judiciar. Consider că este necesară o consultare a mediatorilor. Este adevărat că există câteva propuneri legislative din partea Asociaţiei de Mediatori, iar în acest moment ar trebui să mergem pe o reconceptualizare a informării şi evident pe o discuţie extrem de elaborată în ceea ce priveşte cadrul legislativ”, a precizat mediator Dorin Badulescu.

În cadrul conferinței "Bune practici în mediere – Impactul Deciziei Curţii Constituţionale asupra Medierii", Mediator Dr. Simon Vlădica a susținut prezentarea “Medierea – Singura soluție rapidă de rezolvare a cauzelor de malpraxis medical”. Întrucât imaginea medicilor și a spitalelor este grav afectată în urma cazurilor de malpraxis, în principal din cauza mass mediei, Mediator Dr. Simona Vlădica propune promovarea procesului de mediere în astfel de situații.

În prezentarea sa, Mediator Dr. Simona Vlădica Simona Vlădica explică beneficiile medierii în cazurile de malpraxis. Astfel, folosind medierea în primul rând ambele părți implicate câștigă timp și bani, costurile fiind mult mai mici, comparativ cu un proces. În plus, medierea oferă numeroase aspecte pozitive în ceea ce privește psihicul părților implicate: se scapă de stresul unui proces, iar părțile implicate au ocazia să discute despre ceea ce s-a întâmplat. Nu în ultimul rând, recurgând la mediere, cazurile nu mai pot fi mediatizate, aceasta fiind confidențiale.

De asemenea, Mediator Dr. Simona Vlădica a susținut că mediatorul ar trebui să aibă niște cunoștințe minime de psihologie întrucât medierea se bazează pe comunicare. Legislațiile naționale din multe țări europene impun proceduri alternative de rezolvare a disputelor în cazurile de malpraxis. Studiile arată că atât în Europa, cât și în Statele Unite ale Americii, medierea a ajuns să rezolve un procent extrem de mare de cazuri de malpraxis medical, potrivit prezentării susținute de Mediator Dr. Simona Vlădica.

Sănătatea Media Group a organizat in data de 3 iulie 2014, la Tribunalul Bucuresti, un eveniment inedit, în cadrul căruia au fost discutate practicile de mediere și beneficiile acestora. Intitulată "Bune practici în mediere – Impactul Deciziei Curţii Constituţionale asupra Medierii", dezbaterea a reunit peste 130 de judecători, procurori și mediatori, consilieri jurdici și avocați din toată țara.

Evenimentul s-a adresat magistratilor judecatori si procurori, mediatorilor din toată țara, consilierilor juridici si avocatilor, totul desfasurandu-se intr-o dezbatere legată de rolul si importanta medierii in solutionarea litigiilor. Astfel, cei prezenti la eveniment au avut oportunitatea de a pune intrebari si de a dialoga cu unii dintre cei mai renumiti magistrati si mediatori din Romania, in domeniul de interes.

Obiectivul principal al evenimentului a constat in realizarea unei conferinte interactive intre profesionistii din sistemul juridic si mediatori, pe aceasta tema. Toti speakerii au discutat, impreuna cu cei prezenti in sala, cele mai importante, actuale si de interes subiecte privind rolul si importanta medierii in solutionarea litigiilor, precum :

· “Medierea – Singura solutie rapida de rezolvare a cauzelor de malpraxis medical”

· “Intervenţia mediatorului în procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă”

Astfel, si-au prezentat lucrările Judecător Mădălina Afrăsinie, președinte secția a VI-a Civilă, Tribunalul București; Judecător Coman Georgeta - Judecătoria Sector 3; Prof. Dr. Av. Vasile Nemeş; Notar Lili Crăciun; Procuror Nicoleta Stuparu; Mediator Adriana Mihai; Mediator Ilie Dorin; Mediator Mirela Dragu; Mediator Simona Vlădica; Mediator Carmen Sanda; Mediator Daniel Vieru si Mediator Constantin Asofronie.

La Tribunalul Bucureşti a avut loc lansarea „Tabloului Experţilor Psihologi”, o carte marca Institutul de Psihologie Judiciară, în care instanţele pot găsi lista completă a experţilor psihologi ce pot face expertiza psihologică a minorilor.

Manifestarea a fost un adevărat succes şi a reunit, la aceeaşi masă, avocaţi din toată țara, magistraţi judecători, mediatori şi experţi psihologi, iar în cadrul evenimentului a fost evidenţiată necesitatea utilizării expertizei psihologice în justiţie.

„Expertul psiholog poate, prin competenţele sale, să limpezească firul just al procesului, solidarizând cu efortul avocaţilor şi magistraţilor de a ajunge întotdeauna la performanţa unor soluţii corecte. Organizarea experţilor psihologi, pregătiţi temeinic prin cursuri şi examene specifice, într-un Tablou, este o premieră a lumii juridice româneşti. Acest tablou este util pentru Instanţa care poate astfel sa aleagă oricare expert psiholog din acest tablou şi să uzeze de competenţele sale.”, a declarat dr. Simona Maria Vlǎdica, psiholog și director general al Sǎnǎtatea Media Group, referindu-se la importanţa Tabloului Experţilor Psihologi.

La rândul său, dr. Ștefan Iulian - Laurențiu, psiholog, președintele Institutului de Psihologie Judiciară din România şi coordonatorul cărţii, a mulţumit tututor celor prezenţi pentru susţinere şi a specificat faptul că: „Abia în 1997 profesorul Nicolae Mitrofan a fost primul care a avut o carte intitulată „Expertiza psihologică”. După ani de zile, sub îndrumarea profesorului şi împreună cu foarte mulţi specialişti ne-am gândit să facem un program avizat de breasla psihologică, ca într-o anumită perioadă aceşti specialişti să se formeze şi să deservească sistemului judiciar. Abia anul trecut am avut primii absovenţi de expertiză psihologică, oameni formaţi sub acelaşi standar. Este un demers complet şi iată că astăzi aveţi un produs, o lucrare care se adresează magistraţilor, avocaţilor, mediatorilor dar şi psihologilor, pentru a se orinta.(...) Tabloul experţilor psihologi este o publicaţie marca Institutul de Psihologie Judiciară iar în prima parte sunt prezentate câteva dintre lucrările de expertiză psihologică, studii de caz şi concluzii, foarte multe domenii ale expertizei psihologice. De cele mai multe ori, expertiza psihologică a minorului şi a familiei se confundă cu întreg domeniul expertizei psihologice. În partea a doua a cărţii avem o prezentare a experţilor psihologi, îi prezentăm pe psihologii specializaţi în expertiza psihologică. Acest tablou este un prim instrument, pe lângă specialiştii cuprinşi în această carte mai sunt şi alţi psihologi specializaţi în evaluarea copilului.”, a explicat președintele Institutului de Psihologie Judiciară din România.

Prof. dr. Tudorel Butoi, formator la Institutul Naţional al Magistraturii, a subliniat faptul că „Tabloului Experţilor Psihologi” este în primul rând un instrument: „Atunci când ai la ce să te raportezi, lucrurile sunt mai uşoare. Veţi găsi în acestă lucrare datele de identificare ale experţilor recomandaţi de Institutul de Psihologie Judiciară din România şi veţi vedea ce uşor va fi să plecaţi la drum cu un astfel de expert.”, a conchis profesorul.

Conferinţa "Lansarea Tabloului Experţilor Psihologi. Necesitatea utilizării expertizei psihologice în justiţie" a fost organizată de Tribunalul Bucureşti, Institutul de Psihologie Judiciară, Baroul Ilfov şi Sănătatea Media Group.

Lector univ. dr. Simona Maria Vlădica, psiholog, a atras atenţia asupra faptului că alienarea parentală reprezintă un abuz emoţional asupra copilului.

„Alienarea parentală este o practică prin care un părinte care divorţează, atacă emoţional relaţia celuilalt părinte cu copilul. La cel mai simplu nivel alienarea parentală reprezintă un set de strategii pe care părintele alienator le folosește pentru a ȋnverșuna copilul ȋmpotriva celuilalt părinte. Acest abuz emoţional este realizat, de cele mai multe ori, cu intenţia de a câștiga beneficii materiale, sau ca pedeapsă pentru suferinţa emoţională. Prin abuzul emoţional asupra minorului, părintele alienator doreşte un avantaj competitiv în faţa Instanţei de judecată. Prin gânduri, acțiuni și maniere verbale sau non-verbale copilului i se induc anumite idei, cu scopul de a-l face să creadă cǎ celălalt părinte este dușmanul sau”, a explicat lector univ. dr. Simona Maria Vlădica.

Astfel, de cele mai multe ori, problemele apar atunci când sentimentele de furie ale părintelui asupra fostului partener nu se vindecă, ci devin și mai intense. Cu toate acestea, lector univ. dr. Simona Maria Vlădica a declarat că există şi anumite posibilităţi de a preveni această problemă gravă. „Rezolvarea conflictului dintre cei doi foşti soţi se poate realiza prin obligarea lor de către Instanţi să mergă la psiholog, aceştia să ajungă la minimum 5 şedinţe de psihoterapie care vor conduce la deblocarea canalului de comunicare şi la aplanarea conflictului. Continuarea psihoterapiei de către ambii foşti soţi va conduce la o relaţie de normalitate între cei doi, cu efecte directe asupra lor şi copiilor lor.”

Referindu-se la motivul pentru care unii copii ajung să accepte alienarea şi să fie de acord cu părintele alienator, specialistul a explicat faptul că „Oamenii în general nu pot sta nefericiţi pentru perioade lungi de timp, aşa că fie sunt nefericiţi pentru toată acea perioadă de timp, fie ajung să îi iubească pe răpitori şi s să se identifice cu ei. Acest comportament apare din teama de a pierde părintele de care s-au ataşat emoţional şi spre a nu fi părăsit sau abandonat. La baza mecanismului stă incapacitatea de a face faţă traumei, de a supravieţui fricii şi violenţei la care este supus subiectul, indiferent de ce formă ia această violenţă.”

Alienarea este un abuz asupra copilului întrucât duce la privarea copilului de o relație afectuoasă şi normală cu unul dintre părinți:„Părintele alienator condiționează copilul, îi oferă îngrijire în funcție de comportamentul pe care îl pretinde iar părintele retrage afecțiunea datorată copilului atunci când acesta nu participă la campania de denigrare.

Lector univ. dr. Simona Maria Vlădica a mai afirmat că rezultatele expertizei psihologice îi ajută şi pe părinţi să înţeleagă şi să conştientizeze mai bine fazele şi procesele prin care trece copilul lor, astfel încât aceştia pot fie să stopeze exercitarea anumitor acţiuni nepotrivite, fie să îşi adapteze procesul de îngrijire şi educaţie la nevoile pe care le au minorii, şi nu la nevoile lor personale de adulţi.

Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii Grigore Alexandrescu a gazduit din nou echipa de medici de la Clinica Urechii pentru a efectua cel de-al 7 lea implant cohlear.

Pacientul Arsene Alexia a fost diagnosticat cu hipoacuzie profunda la urechea dreapta si hipoacuzie severa la urechea stanga la varsta de 3 ani, in compartimentul de audiologie si vestibulometrie al spitalului clinic de urgenta pentru copii “Grigore Alexandrescu “.

Fetita a fost protezata auditiv, bilateral timp de 2 ani cu castig functional auditiv mediu la urechea stanga si absent la urechea dreapta, iar in acest sens echipa de implant a Clinicii Urechii a luat decizia de a efectua implantul cohlear pe urechea dreapta .

Pe data de 6.04.2014 s-a efectuat implantul cohlear cu un dispozitiv medical de ultima generatie, introducerea portelectrodului si activarea intraoperatorie a implantului fiind o reusita.

Dupa 30 de zile copilul o sa revina in compartimentul de audiologie al spitalului pentru activarea implantului,

Fetita va purta implantul cohlear pe urechea dreapta si aparatul auditiv pe urechea stanga .Chirurgia de implant cohlear a constat in introducerea prin tehnica "soft surgery" cu abord prin fereastra rotunda largita a unui electrod perimodiolar . Astfel " soft surgery " inseamna abordul cohleei prin orificiul natural catre scala tympani , adica prin fereastra rotunda evitand astfel frezarea unui nou orificiu si implicit distructia structurilor intracohleare .

Deasemenea toate etapele ce implica frezarea se efectueaza inaintea deschiderii ferestrei rotunde pentru o protectie cat mai buna a cohleei . Nu in ultimul rand insertia atraumatica a electrodului necesita pregatire si experienta din partea chirurgului . In acest caz pacienta a beneficiat de electrodul perimodiolar ce asigura o protectie in plus a structurilor din urechea interna si un contact precis cu terminatiile nervoase auditive.

Implantul cohlear este un tip special de proteza auditiva pentru copii si adultii cu hipoacuzie bilaterala profunda , adica pentru acei pacienti care nu se descurca in conversatii nici cu ajutorul celor mai puternice proteze auditive . Spre deosebire de protezele auditive traditionale , care utilizeaza structurile urechii ramase functionale , amplificand semnalul sonor , implantul cohlear aduce informatii sonore si le transmite direct nervului auditiv prin curenti electrici slabi , fara a mai strabate calea conventionala formata din urechea externa , medie si interna . Implantul cohlear poate fi efectuat incepand cu varsta de 18 luni . Acesta consta intr-un echipament electronic care furnizeaza senzatii auditive : sunete , zgomote , vorbire . Implantul cohlear permite deficientilor de auz o comunicare verbala reala , un mod natural de invatare a limbii, lucru care nu se poate realiza cu proteze auditive la pacienti cu hipoacuzie neurosenzoriala profunda pentru ca acestia nu pot percepe toate frecventele necesare deprinderii vorbirii.

In Romania se depisteaza atat prin screeningul auditiv efectuat la nastere cat si pe parcusul primilor ani de viata aproximativ 4000 de copii cu deficiente auditive definitive . Numai o treime din acestia beneficiaza in cadrul hipoacuziilor neurosenzoriale profunde de implantul cohlear.

In februarie 2014 s-a adresat un memoriu Ministerului Sanatatii privind situatia pacientilor care necesita implant cohlear . Organizatile nonguvernamentale sprijina intentia ministerului de a generaliza procedurile de depistare precoce a surditatii prin screening audiologic neo-natal si solicita deasemenea masuri concrete pentru implicarea neconditionata si directa a parintilor in decizia de achizitionare a dispozitivului medical implantabil . Se mai propune usurarea si transparenta procedurilor de finantare , de achizitie precum si scurtarea lantului decizional prin elaborarea unui set clar de criterii in baza carora se se ia decizia privind recomandarea de implant cohlear si includerea pacientului in Programul National de profil.

Primul Curs Instructiv de arsuri la copii „Burns in children” derulat in perioada 9-10 mai 2014 i-a adus la Bucureşti pe unii dintre cei mai renumiţi experţi chirurgi din bazinul mediterenean şi din Europa. Timp de două zile, aceştia, împreună cu numerosi medici specialişti din România precum si asistenti medicali au împărtăşit unii altora experienţele profesionale avute.

Anual, 5.000 de copii români suferă arsuri, iar dintre aceştia peste jumatate sunt pacienţi cu vârste cuprinse între 0-4 ani, încadraţi ca urgenţe majore.

Arsura este o leziune cu totul particulară, care trebuie considerată întotdeauna gravă, cu precădere la extremele vârstelor, care afectează organismul în totalitatea sa. Acurateţea şi experienţa în acest domeniu se capătă în ani şi în mii de cazuri tratate. Progresele terapeutice realizate în ultimele decenii, la nivel mondial, în tratamentul arsurilor sunt spectaculoase şi nu pot fi comparate decât cu cele din domeniul geneticii, oncologiei şi terapiei intensive moderne.

Cursul instructiv a fost organizat pentru prima dată în România la iniţiativa prof. dr. Dan Mircea Enescu, managerul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din Bucureşti, impreuna cu Consiliul Euro-mediteraneean pentru arsuri si dezastre cauzate de incendii (MBC), Societatea Română pentru Arsuri Pediatrice şi Asociaţia Chirurgilor Plastici din România.

Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din Bucureşti împlineşte 124 de ani.

„Este un moment special pentru spitalul nostru. Împlinim 124 de ani de existenţă. Acest lucru este cu totul special nu numai prin numărarea anilor, ci prin faptul că aşa cum fiecare om are o filozofie pentru fiecare vârstă, şi acest spital are o anumită maturitate. Într-adevăr, simţi că este un spital cu rădăcini serioase, cu profesori care au pus bazele acestei construcţii, spirituale şi materiale. Ne socotim într-un an de referinţă pentru acest spital”, spune Prof.Dr. Dan Mircea Enescu, managerul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din Bucureşti.

Pentru managerul Spitalului, acest loc a fost o „dragoste la prima vedere”, aşa cum mărturiseşte. „Am avut în minte permanent acest spital, în timpul facultăţii, după ce am terminat facultatea, în timpul specializării m-am gândit întotdeauna la el, iar în clipa în care mi-am dat seama că are nevoie de expertiza mea, am fost fericit să pot ajunge aici indiferent în ce condiţii”, îşi aduce aminte cu emoţie Prof Dr. Dan Mircea Enescu.

Iniţial, spitalul de copii a fost deschis în casa doctorului Iuliu Barasch. După şase ani de activitate, printr-o conjunctură favorabilă, s-a mutat într-o clădire nouă, construită în stil elveţian, din strada Diaconeselor. Acolo a funcţionat până în 1886. În 1863, doctorul Gheorghe Athanasovici a preluat conducerea spitalului, fiind şi cel care a pus bazele învăţământului de pediatrie din ţara noastră. La conducerea spitalului s-a aflat şi primul pediatru specialist din ţara noastră, doctorul Constatin Nica, care a studiat medicina la Viena. În 1874, la spitalul de copii s-au înfiinţat două diviziuni, una medicală si alta chirurgicală. Ultima a fost condusă de doctorul Grigore Romniceanu. Din 1886, Secţia chirurgicală a funcţionat în strada Grigore Alexandrescu. În această nouă locaţie a luat naştere şi Secţia de boli contagioase pentru copii, fiind ameliorate condiţiile pentru micii pacienţi.

Printre medicii care şi-au legat numele de istoria Spitalului Grigore Alexandrescu se numară conferenţiarul Aurel Stroe, profesorul Mihail Manicatide, fondatorul şcolii ştiinţifice româneşti de pediatrie, conferenţiarul Alfred Rusescu, cel care a condus serviciul de clinică infantilă de la Spitalul Grigore Alexandrescu.

Odată cu reforma învăţământului din România, a luat fiinţă Clinica de Pediatrie, condusă de medicul Corneliu Constantinescu. În perioada de după 23 august 1944, clinica de pediatrie a Spitalului de Copii „Grigore Alexandrescu” s-a dezvoltat în scurt timp, ajungând o importantă bază clinică pentru învăţământul pediatric şi asistenţa medicală a copiilor. Astfel, de la cele 85 de paturi cu care a funcţionat zeci de ani, serviciul a fost extins la 220 de paturi. Laboratoarele au fost modernizate. De asemenea, spitalul a fost dotat cu aparatură modernă.

Cea de-a doua clinică de pediatrie s-a înfiinţat, sub conducerea conferenţiarului Vasile Petrescu Coman. Din 1972, conducerea Clinicii de Pediatrie a fost preluată de conferenţiarul dr. Mircea Geormăneanu, iar după un an de profesorul Pătru Meilă. Din 1971 şi până în 1990, conducerea Spitalului clinic de urgenţă pentru copii, aşa cum a fost denumit din 1973, a fost asigurată de medicul Ion Ursuleanu, cel care s-a preocupat ca primul spital de copii din ţară şi din Balcani sa devină o bază ştiinţifică şi practică.Pe lângă chirurgie, ortopedie, urologie, chirurgie plastică, arsuri s- au dezvoltat şi secţiile de intoxicaţii şi ORL. În 1986, dr. Viorica Gheorghe a realizat repararea întregului spital şi modernizarea lui.

După venirea doctorului Dan Enescu la Secţia de Arsuri, mortalitatea în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” a scăzut de la 10 la sută pe an la sub unu la sută. Şeful Clinicii de Pediatrie a fost numit, în 1992, profesorul Eugen Pascal Ciofu. Din 1994, conducerea spitalului a revenit profesorului Coriolan Emil Ulmeanu, cel care a acordat o atenţie deosebită pregătirii medicilor tineri, prin facilitarea specilizărilor în tară şi înstrăinătate.

Activitatea medicilor şi a întregului personal al Spitalului Clinic de Urgenţă „Grigore Alexandrescu” a fost închinată în permanenţă copilului bolnav, iar rezultatele muncii lor au fost concretizate prin reducerea constantă a mortalităţii infantile.

Specialiștii reuniți ȋn cadrul conferinție "Necesitatea expertizei psihologice a copilului și familiei ȋn procesul de stabilire a condițiilor exercitǎrii autoritǎții pǎrintești" au subliniat faptul cǎ audierea ȋn instanțǎ a copilului este un „teren fragil” care ridicǎ numeroase probleme.

„Am mulți colegi care judecǎ dosare de divorț și știu cȃt de mult se preocupǎ sǎ gǎseascǎ cea mai bunǎ modalitatea de comunicare ȋn cazul audierii de minori. Este dificil ȋn acest proces de audiere sǎ te debarasezi de toate cazurile pe care le ai ȋntr-o zi pe umerii tǎi și sǎ te focusezi 100% pe dialogul cu minorul. Avem 220 de judecǎtori, ȋncǎrcǎtura este de 1900 de dosare, iar fiecare cere atenție. (...) Este foarte greu sǎ gǎsești cuvintele potrivite pentru a ȋndepǎrta frica copilului. Ȋn realitatea, existǎ necesitatea ca cineva sǎ furnizeze niște instrumente care sǎ ajute judecǎtorii sǎ gȃndeascǎ mai punctual.”, a declarat preşedintele Tribunalului Bucureşti, Laura Andrei.

De asememenea, judecǎtorul a adresat și cȃteva provocǎri psihologilor aflați ȋn salǎ ȋn cadrul conferinței: „Haideți sǎ vedem cum ne puteți ajuta sǎ ȋnțelegem ce este interesul superior al minorului? Cum aș putea sǎ stabiliesc un contact cu un monor abuzat care vine cu o frica din start fațǎ de orice strǎin? Cum pot sǎ comunic eficient cu un minor? Cum ne dǎm seama dacǎ pǎrinții au facut o obsesie ȋn ceea ce privește dorința de primire a custodiei?”

Laura Andrei, președintele Tribunalului București, a declarat cǎ ȋn prezent, la nivelul țǎrii, ne confruntǎm cu o situație dramaticǎ a copiilor lǎsați ȋn grija bunicilor sau a altor rude de cǎtre pǎrinții plecați sǎ munceascǎ ȋn strǎinǎtate: „Dincolo de aceastǎ zonǎ ȋn care judecǎtorii ȋncearcǎ sǎ stabilieascǎ discernǎmȃntul copilului, mai este un palier și anume zona penala. Vorbim despre minorii autori de infracțiuni, minori victime dar și despre cazul ȋn care minorul pleacǎ din zona de victimǎ și ajunge sǎ fie autor. (...) Pǎrinții sunt mȃnați de nevoile financiare sǎ plece ȋn strǎinǎtate ȋnsǎ acest comportament ajunge sǎ aibǎ ca rezultat adevarate drame pentru copii. Vorbim despre infracțiuni sau chiar sinucideri ȋn rȃndul acestora.”, a mai precizat președintele Tribunalului București.

La inițiativa dr. Simona Maria Vlǎdica, evenimentul "Necesitatea expertizei psihologice a copilului și familiei ȋn procesul de stabilire a condițiilor exercitǎrii autoritǎții pǎrintești”, desfǎșurat pe 4 aprilie, a fost organizat de Tribunalul București, Institutul de Psihologie Judiciarǎ și Sǎnǎtatea Media Group.

Ȋn cadrul ascultǎrii copilului ȋn procedurile judiciare scopul intervievatorului trebuie sǎ fie legat ȋn primul rȃnd de realizarea unui mediu sigur și confortabil pentru minor.

„Noul Cod Civil introduce termenul de „ascultarea” copilului ȋn loc de „audierea” copilului. Ȋn cercetǎri s-a dovedit faptul cǎ intervievatorii miloși sau dezinteresați primesc informații eronate. (...) Intervievatorul nu trebuie sǎ domine discuția prin prea multe ȋntrebǎri, este o greșealǎ sǎ ne grǎbim ȋn interacțiunea cu persoana intervievatǎ. Atenția concentratǎ pe aceastǎ interacțiune duce la informații valoroase.”, a explicat psih. dr. Cătălin Luca, autorul cǎrții “Expertiza psihologicǎ a copilului abuzat / neglijat”.

Cătălin Luca a explicat și faptul cǎ cercetǎrile din domeniu aratǎ cǎ nu este indicat sǎ fie adresatǎ o ȋntrebare centratǎ copilului dar și faptul cǎ oferirea de dulciuri sau cadouri este controversatǎ, ȋntrucȃt copiii pot fi manipulați ȋn acest sens: „Copiii au tendința sǎ facǎ pe plac persoanelor care le oferǎ dulciuri, așa cǎ aceastǎ practicǎ este viciatǎ. Prea multǎ apropiere este nesǎnǎtoasǎ, dar nicio atitudine rece nu este potrivitǎ. Ȋn cabinet, copilul poate avea acces la jucǎrii pentru puțin timp fǎrǎ ca acesta sǎ plece cu jucǎria acasa. (...) Ȋntrebarea „de ce?” nu trebuie utilizatǎ la copiii victime deoarece aceștia vin ȋn contact cu intervievatorul deja cu un sentiment de vinovǎție, ȋn special ȋn cazul copiilor abuzați.”, a mai adǎugat psihologul.

Cătălin Luca a mai subliniat cǎ este foarte important ca judecatorul sǎ caute posibilitatea de a interacționa cu copilul, mai ales cǎ existǎ un stres cu care minorul vine de acasǎ, motiv pentru care este posibil ca acesta sǎ fie ȋnclinat spre a-i face pe plac intervievatorului. „Copilul care știe sǎ facǎ diferența dintre adevǎr și minciunǎ, cel care ȋnțelege obligația de a spune adevǎrul, cel care relateazǎ faptele cu acuratețe și care ȋși amintește faptele este copilul care poate fi martor. Ȋn cazul ascultǎrii copilului este importantǎ securizarea copilului ȋntrucȃt acesta are o teamǎ de o evaluare negativǎ ȋn momentul ȋn care este pus ȋn fața unei alegeri.”, a conchis psih. dr. Cătălin Luca.

Evenimentul "Necesitatea expertizei psihologice a copilului și familiei ȋn procesul de stabilire a condițiilor exercitǎrii autoritǎții pǎrintești" a fost organizatǎ pe data de 4 aprilie 2014, de cǎtre Tribunalul București, Institutul de Psihologie Judiciarǎ și Sǎnǎtatea Media Group, la inițiativa dr. Simona Vlǎdica.

O problemǎ gravǎ care poate apǎrea ȋn cazul litigiilor de divorț, ȋn care sunt implicați și minori, este reprezentatǎ de PAS- sindromul de alienare parentală.

Lector univ. dr. Simona Maria Vlădica a explicat magistraților care sunt semnele care indicǎ o posibilǎ alienare parentalǎ: „Copiii ar trebuie sǎ fie centrul existenței noastre. Uneori ȋnsǎ, pǎrinții uitǎ acest lucru și se transformǎ ȋn pǎrinți alienatori. Ați auzit cu siguranțǎ despre spǎlarea creierului, situație ȋn care copiii sunt ȋndoctrinați și ajung sǎ creadǎ cu convingere cǎ ceea ce spune pǎrintele alienator despre celǎlalt pǎrinte este adevǎrat.”

Psihologul a explicat faptul cǎ alienarea apare pe fondul unor sentimente care nu se estompeazǎ ci devin mai puternice: „Copilul nu cunoaște sentimentul de urǎ decȃt dacǎ este ȋnvǎțat de cǎtre cineva ȋn acest sens. Respingerea pǎrintelui este ilogicǎ și nefireascǎ, mai ales ȋn condițiile ȋn care ȋntre pǎrinte și copil existase o relație normalǎ ȋn trecut. Copilul va resimți un dezechilibru ȋn plan intern și se confrunta cu o disonanțǎ cognitivǎ (...) Un model de alienare poate ȋncepe farǎ nicio intenție de virusare conștientǎ sau de a dǎuna sau distruge relația cu celǎlalt pǎrinte. Mȃnat de frica de a pierde custodia, un pǎrinte simte nevoia de a vorbi despre celǎlalt pǎrinte de rǎu, pentru a-și asigura victoria ȋn instanțǎ.”

Mai mult, atunci cȃnd copilul nu participǎ la campania de denigrare, pǎrintele alienator amenințǎ cu pǎrǎsirea sau cu retragerea afecțiunii: „Un semn al alienǎrii este faptul cǎ de cele mai multe ori, copilul ȋn cauzǎ nu-și poate argumenta motivele sentimentelor lui. De asemenea, pǎrintele alienator are o mare dorințǎ ȋn a obține decizii judecǎtorești care sǎ blocheze accesul celuilalt pǎrinte la copil (...) Identificarea timpurie a simptomelor este vitalǎ pentru cǎ dacǎ se ajunge la gradul sever de alienare totul devine ireversibil. Ȋn acest moment copilul neagǎ orice experințǎ pozitivǎ din trecut, ajunge sǎ ȋși urascǎ pǎrintele necustodian, ajunge sǎ simtǎ ostilitate pentru unul dintre pǎrinți din motive total superficiale, copilul prezintǎ o lipsa de ambivalența clarǎ. Ȋn acest stadiu, copilul nu se va simți vinovat de modul ȋn care se poartǎ cu pǎrintele.”, a continuat lector univ. dr. Simona Maria Vlădica. Din nefericire, alienarea parentalǎ este o realitatea a zilelor noastre iar ȋn acest sens, ȋn anul 2010, Brazilia a fost prima țarǎ din lume care a emis o lege privitoare la acest fenomen, conform cǎreia pǎrintele alienator este amendat.

Manifestarea care a reunit experții magistrați și experții psihologi a fost organizatǎ de cǎtre Tribunalul București, Institutul de Psihologie Judiciarǎ și Sǎnǎtatea Media Group, la inițiativa dr. Simona Maria Vlǎdica.

Deși nu existǎ prevederi legale privind termenul de efectuare a evaluarii copiilor ȋn litigiile cu minori, specialistii susțin cǎ minorul trebuie evaluat din punct de vedere psihologic doar o datǎ la 3-6 luni.

Psih. dr. Elena Vladislav a declarat cǎ: „Deși nu existǎ prevederi legale ȋn acest sens, codul deontologic al psihologului stipuleazǎ cǎ evaluarea nu se face mai devreme de 3 luni. Aici ține de etica psihologului și de cȃt de bine respectǎ codul deontologic. Ȋncercǎm sǎ ȋnțelegem care sunt nevoile specifice și comportamentele tip ale copiilor la diferite vȃrste. Copilul se ȋntreabǎ ce este adevarat și ce este fals, iar din aceastǎ cauza copiii sunt greu de consolat și de liniștit. Un studiu din anul 2004 aratǎ faptul cǎ domicilul altenativ la copiii mai mici de 6 ani are riscuri psihologice importante și ireversibile: tulburari de somn, sentiment depresiv, insecuritate, agresivitate. Dupa vȃrsta de 6 ani copilul este mult mai capabil sǎ se exprime. De asemenea, ȋn cadrul expetizei psihologice la copilul sub 9 ani sunt aplicate tehnici și probe proiective deoarece interviul și chestionarul nu pot fi utilizate. Probele proiective sunt testele de desen pentru identificare relațiilor sociale, a relațiilor de familie, teste de percepție tematicǎ, utilizate pentru evaluarea psihologicǎ a copilului.”

Psihologul Elena Vladislav a vorbit și despre evaluarea pshologicǎ a pǎrinților, pe care o considerǎ la fel de necesarǎ ca și evaluarea copiilor: „Cȃnd vorbim de evaluarea pǎrinților ne referim la evaluarea atașamentului fațǎ de copil, a capacitǎții de a-i oferi copilului afecțiune, la evaluarea stilurilor parentale, a puterilor și slǎbiciunlor parentale, identificarea unei patologii la nivelul personalitǎții, a stǎrii de sǎnǎtate fizicǎ și psihicǎ și a resurselor fiecǎrui pǎrinte. Expertiza este un proces complex, care poate necesita mai mult sedințe. Dacǎ vrei sa faci o expertizǎ corectǎ este foarte greu sǎ o faci ȋn mai puțin de douǎ luni.”, a mai specificat psihologul.

Ȋn ceea ce privește practica ascultații minorului, experții judecǎtori au afirmat cǎ existǎ moduri diferite ȋn care aceastǎ procedurǎ se realizeazǎ ȋn prezent, dar și cǎ doresc unificarea practicii: „Sunt instanțe care audiazǎ minorul ȋmpreunǎ cu un grefier care consemneazǎ spusele minorului, dar sunt și cazuri ȋn care judecǎtorul audiazǎ minorul singur, pentru a se putea securiza spațiul ȋn care copilul sǎ se simtǎ ȋn siguranțǎ. Aș propune ca aceastǎ procedurǎ a audierii minorului sǎ fie reglementatǎ, pentru unificarea practicii.”, a conchis judecǎtorul Cristiana Crăciunescu.

Manifestarea care a reunit experții magistrați și experții psihologi a fost organizatǎ la inițiativa dr. Simona Maria Vlǎdica, de cǎtre Tribunalul București, Institutul de Psihologie Judiciarǎ și Sǎnǎtatea Media Group.

Abuzurile ȋn familie sunt o problemǎ de sǎnǎtate publicǎ, iar un pǎrinte nefericit este o calamitate naționalǎ pentru cǎ acesta nu mai reușește sǎ transmitǎ valori, a afirmat conf. univ. dr. Florian Gheorghe.

„Tot ceea ce am ascultat astǎzi m-a fǎcut sǎ mǎ gȃndesc la faptul cǎ ar trebui sǎ numim conferința „drama judecǎtorului ȋn cauzele cu minori.” (...) Dacǎ membrii unei familii pot asigura menținerea intergritǎții ȋn fața perturbǎrilor de mediu și reușesc sǎ menținǎ o bunǎ comunicare ȋn perioadele dificile, abia atunci se poate vorbi despre adevǎratul concept de familie. Țin sǎ precizez patru axiome: copilul are ca model ȋn viațǎ pe pǎrintele fericit, binele se ȋnvațǎ doar de la cel care te iubește, copilul are ca model ȋn viațǎ pǎrintele care progreseaza și care oferǎ soluții, oamenii au un comportament moral doar dacǎ au ceva de apǎrat. De asemenea, trebuie precizat cǎ ura este doar o dragoste ȋnșelatǎ și, deseori, acest lucru trebuie explicat pǎrinților. Eșecul alegerii partenerului de viața nu ȋnseamnǎ eșecul vieții.”

De asemenea, ȋn ceea ce privește efectele abuzurilor pe termen lung, specialistul a declarat cǎ la nivel mondial, aspectul traumatologiei pe termen lung tinde sǎ fie din ce ȋn ce mai pus sub semnul ȋntrebǎrii: „Nu se mai vorbește de datorie și sacrificiu ȋn niciun domeniu și nici ȋn cazul familiei. Dacǎ ȋn copilǎrie trebuințele de bazǎ nu au fost satisfacute acestea se transformǎ, cel mai adesea, ȋn scopurile vieții de adult. Mai mult, dacǎ trebuințele de dezvoltare personalǎ nu au fost satisfǎcute ȋn copilarie, ele se pierd. (...) Oamenii au capacitatea miraculoasǎ de a se reface, iar din acest motiv aspectul traumatologiei pe termen lung este pus sub semnul ȋntrebǎrii.”

Declarațiile au fost fǎcute ȋn cadrul conferinței "Necesitatea expertizei psihologice a copilului și familiei ȋn procesul de stabilire a condițiilor exercitǎrii autoritǎții pǎrintești", organizatǎ de Tribunalul București, Institutul de Psihologie Judiciarǎ și Sǎnǎtatea Media Group.

Ȋn cadrul conferinței „Necesitatea expertizei psihologice a copilului și familiei ȋn procesul de stabilire a condițiilor exercitǎrii autoritǎții pǎrintești”, dr. Ștefan Iulian - Laurențiu, psiholog și președintele Institutului de Psihologie Judiciarǎ din Romȃnia a evidențiat principalele diferențe dintre expertiza psihologicǎ și ancheta psiho-socialǎ.

„Expertiza psihologică poate fi definită ca un demers profesional de concepţie analitică, o cercetare cu caracter știinţific, realizată de către un psiholog competent, recunoscut și atestat în domeniu, la cererea unui organ judiciar sau a părţilor, finalizată printr-un raport, care conţine opiniile de specialitate ale expertului cu privire la una sau mai multe probleme de ordin psihologic, de care depinde, sau, care sunt considerate relevante, pentru soluţionarea cauzei judiciare. Expertiza psihologicǎ acționeazǎ ȋn primul rȃnd asupra convingeri intime a magistratului, aceasta trebuie sǎ influețeze ȋn mod obiectiv acestǎ convingere. (...) Am observat cǎ de foarte multe ori aceste rapoarte de anchetǎ psiho-socialǎ nu țin cont de nevoia realǎ a actului de justiție, sunt foarte formale și nu ating niciunl dintre obiectivele pe care noi le considerǎm necesare.”, a explicat dr. Ștefan Iulian - Laurențiu.

Specialistul a mai specificat și faptul cǎ ȋn cazul anchetei sociale avem de-a cu o altǎ profesie, cea de asistent social dar și alte ghiduri care nu coincid cu cele ale psihologilor. Mai mult, ancheta socialǎ realizatǎ de cǎtre un asistent social este un act independent distinct: „Ancheta psihosocialǎ se ȋndepǎrteazǎ de interesul superior al minorului, aceasta este organizatǎ de instituțiile publice cu atribuții ȋn domeniu ( Autoritatea Tutelarǎ, DGASPC) , ȋn timp ce expertiza este realizatǎ de un psiholog independent. Ancheta psihosocialǎ surprinde doar aspecte superficiale ale relației copil-pǎrinte. Pe de altǎ parte, expertiza psihologicǎ este un instrument specializat care constǎ ȋn analiza psihologicǎ a relație dintre copil și pǎrinții acestuia. Cele douǎ sintagme nu se pot confunda sub aspect profesional și științific, deoarece sunt diferite și complementare, potrivit CEDO.”

Ancheta psiho-socialǎ are și cȃteva lacune evidențiate de președintele Institutului de Psihologie Judiciarǎ din Romȃnia: „Ancheta psiho-socialǎ este mai mult un act de constatare, tip anchetǎ ȋn care observațiile sunt neprofesionale, acesta surprinde doar aspectele aparente ale relației copil-pǎrinți, conține declarații ale pǎrților evaluate psihologic (“tata a spus”, “mama a spus”, “copilul a spus”) pentru a motiva actele de constatare iar motivația concluziilor se raporteazǎ la declarații, la comportamentele dovedite la momentul anchetei.”

Specialiștii prezenți la conferințǎ au mai discutat și despre necesitatea moodernizǎrii anchetei psiho-sociale și despre separarea acesteia ȋn douǎ pǎrți constitutive, ancheta socialǎ – care sǎ fie fǎcutǎ ȋn continuare de cǎtre DGASPC –uri și expertiza psihologicǎ ce poate fi realizatǎ doar de un psiholog (expert psiholog) independent.

Conferința "Necesitatea expertizei psihologice a copilului și familiei ȋn procesul de stabilire a condițiilor exercitǎrii autoritǎții pǎrintești”, desfǎșuratǎ pe 4 aprilie, a stat sub organizarea Tribunalului București, a Institutului de Psihologie Judiciarǎ și a Sǎnǎtatea Media Group, la inițiativa dr. Simona Maria Vlǎdica.

Judecătorul Cristiana Crăciunescu, şeful catedrei Dreptul familiei din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, a explicat că în cauzele de divorţ cu copii, cei mici se pot afla ȋn situaţii foarte delicate din cauza raporturilor de conflict dintre părinţi.

Specialistul a declarat și cǎ în cauzele cu minori, judecătorul trebuie să lucreze cu alți specialiști precum: psihologi, cu educatori, asistenţi sociali, pentru cǎ de cele mai multe ori o hotǎrȃre judecǎtoreascǎ poate schimba destinul unui copil. „Noul Cod Civil aduce o nouǎ perspectivǎ ȋn domeniul relației copil-pǎrinţi, ȋn special asupra problemelor pe care un divorț le aduce cu sine. Noua reglementare aduce o astfel de schimbare care trebuie ȋnțeleasǎ și aplicatǎ astfel ȋncȃt sǎ creeze un mediu favorabil unui copil traumatizat. Judecǎtorul de familie nu este un judecǎtor tipic, el trebuie sǎ fie și puțin psiholog și comunicator, pedagog și lucrǎtor social și trebuie sǎ gǎseascǎ un limbaj comun cu specialiștii din aceste profesii. Ȋntȃlnirea de astǎzi este un ȋnceput de drum, un pas ȋn gǎsirea acestui limbaj comun care pentru noi, judecǎtorii, este foarte important pentru soluționarea corectǎ a cauzelor ȋn care sunt implicați copii.”, a afirmat judecătorul Cristiana Crăciunescu.

Și dr. Ștefan Iulian - Laurențiu, psiholog și președintele Institutului de Psihologie Judiciarǎ din Romȃnia a reamintit faptul cǎ nu a mai existat o astfel de ȋntȃlnire ȋntre magistrați și experți psihologi dar și faptul cǎ trebuie creat un standard ȋn ceea ce privește expertiza psihologicǎ: „Existǎ deja o practicǎ, ȋnsǎ din opinia psihologilor aceasta este una nefericitǎ. Trebuie creat un standard ȋn ceea ce privește expertiza psihologicǎ pe care o oferim instanțelor de judecatǎ. Atunci cand vorbim de copil, este nevoie de o identificare corectǎ a factorilor psihologici prezenți ȋn relația copil-pǎrinți. (...) Ne dorim sǎ creǎm un standard de calitate al expertizelor psihologice, care sǎ nu mai aibǎ un limbaj bombastic. Judecǎtorii nu trebuie sǎ fie impresionați iar datoria psihologilor este sǎ transmitǎ informații care pot fi ȋnțelese de judecǎtori. Trebuie sǎ gǎsim ȋmpreunǎ o linie de mijloc și sǎ fim utili actului de justiție.”, a explicat președinte Institutului de Psihologie Judiciarǎ din Romȃnia. Conferința „Necesitatea expertizei psihologice a copilului și familiei ȋn procesul de stabilire a condițiilor exercitǎrii autoritǎții pǎrintești”, desfǎșuratǎ pe 4 aprilie 2014, a fost organizatǎ de Tribunalul București, Institutul de Psihologie Judiciarǎ și Sǎnǎtatea Media Group.

Pentru prima oarǎ ȋn Romȃnia, judecǎtorii care judecǎ ȋn cauzele cu minori și familie, s-au ȋntȃlnit la o conferințǎ cu experții psihologi, pentru a cǎuta ȋmpreunǎ și a gǎsi cele mai bune soluții pentru stabilirea adevǎrului și rezolvarea optimǎ a dosarelor cu minori.

Preşedintele Colegiului Naţional al Psihologilor din România, Mihai Aniţei, a ținut sǎ menționeze cǎ aceastǎ ȋntȃlnire este o premierǎ pentru Romȃnia, fiind o primǎ ȋntȃlnire ȋntre psihologi și judecǎtori: „Se contureazǎ ȋn psihologie aceastǎ nouǎ specializare, de expertizǎ, un sistem de formare clinicǎ și judiciarǎ a experților psihologi pentru ca onorata ligǎ a judecǎtorilor romȃni sǎ poatǎ apela cu ȋncredere la aceștia.”

Mihai Aniţei a mai subliniat și faptul cǎ audierea minorului este un teren fragil, ȋn care atenția trebuie sǎ fie concentratǎ asupra minorului: „Suntem pe un teren fragil al vieții de familie, ȋn care cel mai mult suferǎ copilul, suntem datori sǎ facem tot ceea ce trebuie pentru trauma sǎ fie suportabilǎ. Psihologii trebuie sǎ aibǎ o expertizǎ foarte bunǎ ȋn ceea ce privește evaluarea minorului. Din pǎcate, ȋn prezent se fac numeroase erori ȋnsǎ evidențiez faptul cǎ acestea se pot ȋndrepta pentru ca actul de justiție sǎ fie perfectat.”

Profesorul Tudorel Butoi, membru în Consiliul Director al Institutului de Psihologie Judiciară, a recunoscut cȃt de grea este procedura de audiere a unui minor: „În calitate de procuror criminalist, de peste 30 de ani, speţele de la Poliţia Capitalei în care am fost implicat şi care aveau minori victime, minori martori, minori infractori ne-au creat mari probleme, inclusiv sentimentul de teamă, pentru că este foarte greu să fii stăpân pe un teren fragil. Emotivitate, labilitate, teama faţă de major, persistenţa încă în lumea ludică, unde lururile încă nu sunt dezvoltate, discernământul sărac, comportamentul duplicitar actoricesc ne-au creat mari probleme.

Profesorul Tudorel Butoi a mai atras atenția și asupra faptului cǎ adevǎrații experți sunt cei numiți de breaslǎ, criticȃnd tendinţa Ministerului de Justiţie de a "înregimenta specialişti": „Judecǎtorii trebuie sǎ accepte experți din afara Ministerului Justitiei pentru cǎ aceștia sunt ȋn egalǎ mǎsurǎ capabili sǎ rǎspunda necesitǎților actului justitiei. Ȋn cadrul institutului de psihologie judiciarǎ formǎm cea de-a treia generație de specialiști psihologi judiciari.(...)Noi când vrem să convingem instanţa de o realitate psihologică mergem în doctrină, în tratat, în citat, nicio afirmaţie nu e gratuită. Ceea ce găsiţi azi însă, sunt nişte poveşti deranjante din punct de vedere al acurateţii ştiinţifice, care vin din partea aşa-zisei anchete sociale care face şi profilul psihologic, al copilului şi al părintelui, şi cum stau ei cu veniturile, toate într-o maioneză, într-o povestioară care ar putea fi făcută de oricare alt cetăţean. În specialitatea noastră, elaborăm un raport care răspunde exigenţelor cu care instanţele sunt obişnuite", a mai specificat Tudorel Butoi.

La inițiativa dr. Simona Vladica, conferința "Necesitatea expertizei psihologice a copilului și familiei ȋn procesul de stabilire a condițiilor exercitǎrii autoritǎții pǎrintești" a fost organizatǎ de Tribunalul București, Institutul de Psihologie Judiciarǎ și Sǎnǎtatea Media Group.

Expertiza psihologicǎ este un instrument de evaluare aflat ȋn plinǎ dezvoltare ȋn Romȃnia, ȋn special ȋn ultimii ani, ȋntrucȃt aceasta poate ajuta ȋn mod direct judecǎtorii ȋn gestionarea ȋn special a proceselor cu minor.

La deschiderea conferinței "Necesitatea expertizei psihologice a copilului și familiei ȋn procesul de stabilire a condițiilor exercitǎrii autoritǎții pǎrintești", experții magistrați și psihologi au arǎtat cȃt de importantǎ a fost ȋntȃlnirea de pe data de 4 aprilie pentru a se ajunge la o colaborare fructoasǎ ȋntre cele douǎ profesii, pentru rezolvarea unei probleme spinoase și anume abordarea copilului ȋn instanțǎ.

„Vom analiza astǎzi un subiect extrem de delicat pentru toți cei care au sau care vor avea copii, și care, ȋntr-un moment al vieții, se vor afla ȋn impas. Din pǎcate, dacǎ se ajunge la instanțǎ, ȋncepe traumatizarea copilului. Ne-am ȋntȃlnit astǎzi pentru a gǎsi cele mai bune soluții pentru ca minorii sǎ nu aibǎ de suferit ȋn urma unui litigiu de divorț. Am alǎturi de mine oameni cǎrora le pasǎ și care vor sǎ se implice.”, a declarat lector univ. dr. Simona Maria Vlădica, psiholog.

Preşedintele Tribunalului Bucureşti, Laura Andrei, a declarat, în cadrul dezbaterii cǎ judecǎtorii vor sǎ fie ajutați de psihologi sǎ ȋnțeleagǎ mai bine cea ce se ȋntȃmplǎ cu copilul pe tot parcursul procesului, din punct de vedere psihologic dar și cǎ magistraţii specializați ȋn dreptul familiei şi-au dat seama că au nevoie să-şi dezvolte abilităţi particulare în relaţionarea cu minorii: „Judecătorii noştri sunt extrem de preocupaţi de această arie. Avem magistraţi specializaţi în soluţionarea cauzelor cu minori şi de familie, iar ei şi-au dat seama că le trebuie şi un alt gen de mijloace care să îi ajute în a stabili contactul cu minorii în procedurile judiciare. Sper că psihologii ne vor ajuta să relaţionăm şi să înţelegem mai bine psihologia acestora şi, nu aş vrea să fiu răutăcioasă, şi psihologia unora dintre părinţi, care, pe fondul procedurilor mai relaxate şi a dispoziţiilor moderne în materie de familie, au ajuns să derapeze destul de mult în ceea ce priveşte mijloacele legale pe care le utilizeză şi felul în care înţeleg să apeleze la acestea pentru a relaţiona şi a-şi păstra copiii lângă ei".

Conferinta "Necesitatea expertizei psihologice a copilului și familiei ȋn procesul de stabilire a condițiilor exercitǎrii autoritǎții pǎrintești" a fost organizatǎ de Tribunalul București, Institutul de Psihologie Judiciarǎ și Sǎnǎtatea Media Group, la inițiativa dr. Simona Maria Vlǎdica.

Dr. Adrian Tudor, şeful compartimentului de audiologie la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Grigore Alexandrescu" din București a acordat, în cadrul unei ceremonii, diplome pentru finalizarea cursului de perfecționare “Tehnician, Acustician – Audioprotezist ” 2012-2013: “Diploma este recunoscută în România și în Uniunea Europeană. Cu această diploma puteți să mergeți în străinătate, în UE, să lucrați. Aveți 16 competențe în care vă puteți desfășura activitatea conform diplomei. Felicit pe toată lumea, căci, materialul pe care l-ați obținut prin acest curs este mai important decât diploma în sine deoarece cu acest material nu o să vă mai întâlniți în viață.”

De asemenea, Dr. Roxana Mazilu, medic specialist ORL în cadrul Clinicii Urechii a precizat faptul că: „Vom organiza anul viitor, începând din ianuarie un nou curs de formare în audio-protezare ce se va întinde pe o durată de aproximativ 5 luni, în cadrul căruia vom aborda temele principale de protezare auditivă, noțiuni fundamentale de audiologie și tot ce înseamnă activități conexe, practice, cu accent mare pe partea practică.”

În continuare, Dr. Adrian Tudor a subliniat că: „Cei care au absolvit acest curs au niște obligații și drepturi. Drepturile lor sunt de a investiga pacientul atât copilul cât și adultul, de a-l diagnostica, de a-i da o indicație de protezare sau de implant cohlear corectă și de a ajuta atât copilul cât și adultul cu un aparat auditiv.”

A IV-a ediţie a Conferinţei Internaţionale „Psihologia şi realităţile lumii contemporane” ce a avut loc ȋn perioada 18-20 octombrie 2013, la Bucureşti, a reunit, timp de cȃteva zile, aproximativ 200 de psihologi, invitaţi din străinătate dar şi personalităţi ale vieţii academice din România.

Referitor la importanța si utilitatea acestei manifestări, Prof. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universității din București a precizat că: “Este una dintre cele mai importante și prestigioase manifestări pe care Facultatea de Psihologie și Științele Educației o organizează de 4 ani. Manifestarea aceasta internațională este menită să discute într-o manieră interdisciplinară, atât teoretică cât și aplicată, toate problemele societății care au o componentă importantă psihologică. Anul aceasta avem aproape 200 de participanti la acest eveniment”.

Referitor la impactul evenimentului asupra universității, asupra colectivului de profesori și asupra studenților, rectorul a subliniat faptul că acesta “trebuie să fie unul foarte ridicat. Avem gândul că studenții învață foarte mult dacă sunt implicați în echipe de cercetare, învață mult mai mult decât dacă sunt pregătiți în seminarii unde trebuie să aibă doar discuții cu caracter foarte abstract teoretic. Universitatea din București care găzduiește această manifestare este foarte interesată de educație și de cercetare, sunt două dimensiuni principale ale misiunii noastre academice în general și în același timp în anii în care urmează suntem interesați și de internaționalizare și de vizibilitatea noastră în plan extern.

Efectele unei astfel de manifestării sunt vizibile pe termen mediu și lung, susține rectorul Universității din București, prof. Dumitru: “Ca urmare a unor cercetări empirice care vin din domeniul faptelor, găsim că trebuie să facem anumite modificări în Codul Rutier de exemplu, în anumite moduri și reguli în domeniul organizational etc. ”

Prof. dr. Mihai Aniței, președintele Colegiului Psihologilor din România a ținut să precizeze faptul că obiectivul Conferinței Internaţionale „Psihologia şi realităţile lumii contemporane” a fost în primul rând promovarea cercetării și valorificarea rezultatelor acesteia: “Cercetarea științifică veritabilă de înalt nivel, este o șansă pentru psihologii din țara noastră să elaboreze lucrări de cercetare valoroase care să își găsească un ecou în lumea academică internațională. Publicul larg este beneficiarul cercetării științifice fundamentale ca un ecou. Cercetarea științifică nu are un ecou rapid și imediat în opinia publică, dar aceste cercetări își regăsesc răsunetul prin anumite interpretări, explicări de comportamente, prin preluarea unor explicații de către instituții, firme etc. Multe cercetări izvorăsc din raportul de cerceări de ordin practic aplicativ realizate de către psihologi și se întorc în mediul respectiv ca și o dovadă vie a unor contribuții științifice. Această conferință oferă psihologilor posibilitatea de a se afirma pe plan internațional, de a avea lucrări publicate în reviste cotate ISI, de a face schimb de experiență cu specialiști din întreaga lume. În cadrul conferinței au fost dezbătute teme majore ale societății contemporane, cum sunt adaptarea la ritmul de viață contemporan, mecanismele de apărare, etc.”

Printre invitații prezenți la manifestarea științifică, îi amintim pe: prof. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universității din București, Conf. Univ. Dr. Lucian Ciolan, decanul Facultății de Psihologie și Științele Educației, dr. Peter Mitchell – Universitatea din Nottingham Malaysia Campus, editor al Journalului Britanic de Psihologie, dr. Gernot Schuhfried, Președinte Schuhfried GmbH International, acad. Constantin Ionescu Tîrgoviște - Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” și Prof. dr. Mihai Aniței, Președintele Colegiului Psihologilor din România.

Printre temele abordate s-au numărat: comportamente dependente – prevenţie, tratament şi strategii curative, agresiune şi violenţă socială, schimbări de comportament – metodologie, concept si practice, practice eficiente de învățare etc.

Lucrările acceptate si prezentate la conferințǎ au fost publicate în Procedia – Social and Behavioural Sciences, prin intermediul site-ului Elsevier, care este de asemenea inclus în Scopus, abstractele urmând să fie evaluate pentru indexare ISI. Conferința a avut loc la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din Șos. Panduri, nr. 90, iar mai multe detalii despre eveniment puteți gǎsi pe psiworld.ro.

Conferinţa a fost organizată de Societatea Română de Psihologie Experimentală Aplicată având ca președinte pe Prof. dr. Mihai Aniței, Președintele Colegiului Psihologilor din România și creditată de Colegiul Psihologilor din România și s-a desfășurat în perioada 18 – 20 octombrie 2013 la Facultatea de Psihologie și Științele Educației (Sos. Panduri, nr. 90).

Marți, 1 octombrie 2013, a avut loc festivitatea de deschidere a noului an universitar laUniversitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti, eveniment ce s-a desfăşurat ȋn Amfiteatrul Facultǎții de Medicinǎ - George Emil Palade.

Ȋn deschiderea evenimentului, Rectorul UMF „Carol Davila”, Acad. Ioanel Sinescu a fǎcut o prezentare a oportunitǎților oferite de UMF Carol Davila, recomandȃnd ȋn același timp vizitarea site-ului universitǎții pentru o bunǎ și eficientǎ informare. Ȋn discursul sǎu, rectorul a subliniat faptul cǎ Universitatea „Carol Davila” are menirea de a oferi studenților sǎi „o temelie solidǎ, o bazǎ stabilǎ” ce trebuie continuatǎ „cale de o viațǎ”. Adresȃndu-se numeroșilor studenți prezenți la ceremonie, Acad. Ioanel Sinescu i-a asigurat cǎ au optat pentru „o profesie care poate face oamenii sǎnǎtoși și totodatǎ fericiți. Aveți șansa sǎ descoperiți o profesie fǎrǎ limite din care puteți sǎ faceți o artǎ. Ați ales o profesie ȋn care mediocritatea și incompetența nu au loc, o profesie unde nu existǎ nicio scuzǎ”. Ȋn continuarea discursului sǎu, rectorul i-a ȋndemnat pe studenți sǎ munceascǎ și sǎ nu se demobilizeze, chiar dacǎ uneori le va fi greu.

Rectorul UMF „Carol Davila”, Acad. Ioanel Sinescu a mai precizat faptul cǎ: „Ȋnvǎțǎtura este o avere mare care nu se ȋmpuțineazǎ prin dǎruire. Vǎ asigur cǎ la UMF Carol Davila existǎ mulți profesori dǎruiți.” Studenții au fost ȋndemnați sǎ ținǎ seama si de sintagma „mai ȋntȃi de toate sǎ nu faci rǎu, ca principiu al practicii meseriei medicale.”

Rectorul i-a mai sfǎtuit pe studenți: „sǎ nu uitați nicio clipǎ care este țelul vostru ȋn aceastǎ școalǎ. Vreau sǎ vǎ ȋndemn sǎ ȋnvǎțați bine și sǎ conștientizați faptul cǎ trǎiți o perioadǎ minunatǎ din viațǎ dumneavoastrǎ. Ați venit din toatǎ țara la UMF Carol Davila și sper sǎ percepeți aceastǎ școalǎ ȋn care ȋnvǎțați, ca pe un adevǎrat edificiu de strǎdanii și performanțe. Dorința mea este ca UMF Carol Davila, cu o atȃt de bogatǎ tradiție și cu atȃtea personalitǎți compleșitoare, sǎ acceadǎ ȋntr-un viitor nu foarte ȋndepǎrtat, ȋn topul celor 500 de universitǎți din lume,” a ȋncheiat Acad. Ioanel Sinescu discursul sǎu.

Prezent la festivitatea de deschidere, Dr. Sorin Oprescu, primarul Capitalei, absolvent la rândul lui al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carola Davila", „Fiți bineveniți, sǎ dea Dumnezeu sǎ fiți sǎnǎtoși ca sǎ puteți la rȃndul dumneavoastrǎ sǎ ȋnvǎțați sǎ deveniți medici ce provin dintr-o școalǎ de medicinǎ care este recunoscutǎ din punct de vedere al potenței știintifice, al intelectului și al caracterului oamenilor care activeazǎ ȋn UMF Carol Davila. Avem un singur obiectiv, sǎ ȋncercǎm sǎ vǎ creǎm o viațǎ profesionalǎ normalǎ!”.

Ceremonia de deschidere a anului universitar 2013 - 2014 s-a desfășurat în prezența conducerii U.M.F. „Carol Davila” și a invitaților sǎi: Președintele Agenției Naționale de Cercetare Științificǎ, Prof. T. Prisecaru și Prof. Dr. Sorin Oprescu, Primarul General al Capitalei, care au fost alǎturi de studenții, pǎrinții și cadrele didactice participante la eveniment.

Parcul Sebastian din București a devenit neincăpător timp de cinci zile, datorită interesului crescut al participanților pentru activitățile și conferințele ce s-au desfășurat la cea de-a patra ediție a evenimentului „Bebe Sǎnatos”, eveniment ce avut loc ȋn perioada 4-8 septembrie 2013.Manifestarea a fost organizatǎ de catre Direcția Generalǎ de Asistențǎ Socialǎ și Protecția Copilului, Sector 5, ȋn parteneriat cu Sǎnǎtatea Media Group.

„Ediţia a IV-a „Bebe Sănătos” a reprezentat o adevǎratǎ desfǎșurare de forțe, ȋn cadrul evenimenului având loc zilnic, atât activități informative dedicate părinților, cât și activități creative rezervate micuților”.

Pe data de 4 septembrie a avut loc deschiderea oficialǎ a evenimentului atunci cȃnd invitați de seamǎ au discutat despre necesitatea și utilitatea acestei manifestari. Directorul general Sǎnǎtatea Media Group, doamna Simona Maria Vlǎdica le-a urat bun venit tuturor participanților, si i-a asigurat pe toți pǎrinții, bunicii și pe toate gravidele prezente la deschidere, cǎ dupǎ ce vor participa la conferințele „Bebe Sǎnǎtos” vor fi mult mai familiarizați cu diferite chestiuni privind problemele cu care se confruntǎ ȋn creșterea și educarea copiilor sau nepoților lor.

La randul său, Florentina Popescu, directorul Direcției Generale de Asistențǎ Socialǎ și Protecția Copilului, Sector 5, București, a ținut sǎ mulțumeascǎ tuturor celor care au fǎcut posibil acest eveniment.

Acad. Bogdan Marinescu, prezent la deschiderea „Bebe Sǎnǎtos”, și-a exprimat bucuria de a participa la aceastǎ aniversare. Mai mult, ȋn discursul sǎu, academicianul a ȋndemnat mǎmicile sǎ evite avorturile deoarece acestea genereazǎ probleme de fertilitate mai tȃrziu.

Ȋn ceea ce privește conferințele „Bebe Sǎnǎtos”, pǎrinții și bunicii au putut sǎ afle cele mai noi informații din domeniul ginecologiei, neonatologiei, pediatriei, oftalmologiei, nutriției, psihologie, dar și din domeniul legislativ. Astfel, Prof. dr. Monica Pop, prezentǎ la conferința „Bebe Sǎnatos”, a ținut sǎ aminteascǎ părinților și bunicilor aflați la eveniment, cǎ afecțiunile oculare cronice se transmit la copil ȋntr-o proporție foarte mare.

În ceea ce privește bolile cu transmitere sexuală in perioada de sarcina, conf. dr. Monica Cȋrstoiu, medic primar la Spitalul Universitar de Urgență București, a specificat faptul ca aceste boli reprezinta un pericol pentru fat si a avertizat toate femeile care doresc sa ramana insarcinate sa isi faca mai intai anumite analize pentru depistarea bolilor cu transmitere sexuala.

Ȋntreg evenimentul “Bebe Sǎnǎtos” s-a desfășurat sub sloganul “Copilul are dreptul de a se bucura de cea mai bunǎ stare de sǎnǎtate pe care o poate atinge!”. Ȋn acest sens specialiștii „Bebe Sǎnatos” și-au propus sǎ ȋndeplineascǎ acest deziderat prin implicarea lor activǎ, ȋn aceastǎ acțiune organizatǎ de Sǎnǎtatea Media Group ȋn parteneriat cu Direcția Generalǎ de Asistențǎ Socialǎ și Protecția Copilului, Sector 5.

Vă invităm să vizionați fotografii din cadrul evenimentului “Bebe Sǎnǎtos” pe site-ul www.bebesanatos.ro sau pe pagina de facebook.

In continuarea sesiunilor informativ-educative, Lector univ. dr. Lygia Alexandrescu, specialist în nutriție, a adus ȋn discuție ȋn cea de-a patra zi a conferinței „Bebe Sǎnǎtos” importanța pe care o are calitatea apei Aquatique, cu care reconstituim formula de lapte, ȋn cazul ȋn care nu alǎptǎm la sân.

Un alt aspect important adus în discuție în cadrul conferințelor Bebe Sănătos l-a constituit problema infertilității. Dr. Andreea Velișcu, medic la Spitalul Clinic de Obstetricǎ-Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sȃrbu” a subliniat faptul că un cuplu din șapte are o problemă de infertilitate, iar unul din cinci cazuri nu are o cauzalitate cunoscută.

De asemenea, prezent la evenimentul Bebe Sănătos, Doru Pană, purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic de Obstetricǎ-Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sȃrbu” a ținut să le prezinte participanților toate dotările și modernizările care există la ora actuală în Maternitatea Giulești și bineințeles le-a reamintit oamenilor prezenți despre consultațiile gratuite pe care medicii de obstetrică-ginecologie de la Spitalul Panait Sarbu le-au oferit celor veniți în Parcul Sebastian, pe toată perioada evenimentului.

Referitor la complicațiile ce pot apărea la bebelușul născut prematur Dr. Ioana Roșca, medic primar Neonatologie la Spitalul Clinic de Obstetricǎ-Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sȃrbu”, a explicat urmatoarele: "Cu cȃt vȃrsta gestaționalǎ este mai micǎ cu atȃt problemele sunt mai mari. La aparatul respirator apar cele mai multe probleme la prematur. Boala membranelor hialine este una din cele mai frecvente complicații. Din punct de vedere hematologic acești copii prezintǎ anemie și pot avea chiar și hemoragii. Nutrițional, aceștia nu au dezvoltat reflexul de supt, ceea ce duce la noi complicații din punct de vedere metabolic, dar și la nivel renal. Bebelușii suferǎ de hipotermie, au o grǎsime brunǎ și preiau temperatura mediului ambiant. Imunitatea lor este foarte scǎzutǎ. La nivel oftalmologic pot apǎrea probleme precum retinopatia de prematuritate. Drumul bebelușului prematur este foarte lung și greu, iar mulți dintre aceștia stau aproximativ 3-4 luni ȋn spital.”

Un alt subiect deosebit de important referitor la bolile transmise de animalele de companie, a fost abordat de conf. dr. Laurențiu Belușicǎ, șeful Secției de Chirurgie Generală a Spitalului Clinic de Urgență “Prof. Dr. Dimitrie Gerota” din București, care a avertizat părinții și bunicii prezenți la conferințele Bebe Sănătos, că unele din bolile parazitare luate de la animale pot deveni boli chirurgicale. Medicul a explicat că preveniția este foarte importantǎ atunci cȃnd existǎ animale și copii ȋn casǎ. In timp ce cȃinele este un animal gelos, pisica nu este, dar ea este curioasǎ. Copiii mici nu trebuie lǎsați nesupravegheați lȃngǎ animale. Trebuie sa se tina cont de igiena mȃinilor. Rolul pǎrinților este de a-i ȋnvǎța chiar și pe copiii mai mari sǎ se spele pe mȃini ȋnainte de a lua bebelușul ȋn brațe.

A doua zi a evenimentului „Bebe Sǎnǎtos” a ȋnceput ȋn forțǎ, ȋncǎ de la ora 9.00 cȃnd standul dedicat ȋnscrierilor copiilor la diferitele activitǎți, a fost asaltat de micuții ȋnsoțiți de pǎrinții sau de bunicii lor, pentru a-și rezerva un loc la unul dintre numeroasele ateliere oferite de organizatori.

Unii dintre copii s-au delectat facȃnd pizza, ȋn timp ce alții au modelat ȋn lut. Fetițele au participat la o preselecție care le-a asigurat apoi participarea la parada modei pentru prințesele Parcului Sebastian. La finalul paradei, fetițele care au participat la parada modei au primit cȃte o diplomǎ pentru „cea mai frumoasǎ prințesǎ ”. De asemenea, copiii s-au bucurat de castigarea unor diplome pentru cel mai bun origami, cel mai bun dansator, cel mai bun pictor, cel mai bun modelator in lut si nu in ultimul rand diploma pentru cel mai fotogenic micut. Ȋn „Lumea Bebe Sǎnǎtos” cei mici au avut parte de multă distracție: au avut ocazia sǎ confecționeze podoabe, sǎ participe la cursuri de origami, să ȋnvețe sǎ iubeascǎ fructele ȋn cadrul unui atelier de preparat suc proaspǎt, să confecționeze magneți, să se picteze pe față în zone de face painting, să aprecieze arta reciclabilǎ, pictura pe cǎni, dansurile și atelierele de actorie sau să joace șah.

Un alt eveniment care a atras publicul ca un magnet a fost și parada modei pentru graviduțe, manifestare pregǎtitǎ ȋn cadrul „Bebe Sǎnǎtos” pentru viitoarele mǎmici participante la eveniment. Acestea au fost primite cu aplauze și ajutate astfel să-și învingă inerentele emoții.

Foarte mulți copii au plecat de la Bebe Sănătos cu multe și variate produse oferite la tombolele și / sau concursurile special create pentru ei.

Atât părinții cât și copiii prezenți în Parcul Sebastian pe perioada celor 5 zile ale evenimentului Bebe Sănătos, au ținut să le mulțumească organizatorilor și să menționeze utilitatea acestei manifestări.

La finalul conferinței, directorul Sǎnǎtatea Media Group, doamna Simona Vlǎdica a ținut sǎ mulțumeascǎ tuturor celor implicați ȋn realizarea acestui eveniment, dar și celor care au venit ȋn Parcul Sebastian.

Vă invităm să vizionați fotografii din cadrul evenimentului “Bebe Sǎnǎtos” pe site-ul www.bebesanatos.ro sau pe pagina de facebook.

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti, alături de Centrul de Imunogenetică și Virusologie – Institutul Clinic Fundeni şi Federaţia Europeană de Imunogenetică (EFI) au organizat ediţia a IV-a a manifestarii ştiinţifice: "Update in Immunogenetics & Histocompatibility". Evenimentul s-a desfăşurat în perioada 25 - 27 iunie 2013, la Hotelul Hilton din Bucureşti.

Imunologia transplantului este o specialitate nouă care își croiește drumul între specialități, prin frumusețea abordării noilor tehnologii de biologie moleculară, prin semnificația rezultatelor și impactul acestora asupra deznodământului transplantului.
Atât genotiparea alelelor HLA cât și detecția și identificarea anticorpilor citotoxici sunt investigații imunologice de transplant care au nevoie de o interpretare extrem de laborioasă, iar expertiza imunologului este extrem de importantă în transplantul renal, medular, cardiac, hepatic, pulmonar, pancreatic, etc.

Alături de investigațiile imunologice pretransplant sunt foarte importante și evaluările posttransplant care urmăresc posibila apariție a rejetului subclinic, apariția neoplaziilor sau a altor complicații imunologice legate de regimurile imunosupresoare practicate, care sunt decisive în ceea ce privește evoluția pacienților transplantați.

„Update in Immunogenetics and Histocompatibility”, este la a 4-a ediţie şi “reuneşte specialişti de imunologie de transplant din întreaga Europă, fiind o manifestare ştiinţifică ce abordează toate aspectele de imunologie de transplant aferente transplantului de organ solid şi transplantului de celule stem hematopoietice periferice”, a subliniat Conf. Dr. Ileana Constantinescu, directorul Departamentului de Granturi şi Cercetare Ştiinţifică UMF “Carol Davila”.

Având în vedere numărul tot mai mare de conflicte cu privire la cauzurile de malpraxis medical, conferinţa “Legea 115/2012- Medierea in cazurile de malpraxis medical” a dezbatut aspecte juridice şi medicale ale erorilor medicale, precum şi utilizarea metodelor de soluţionare alternativă a conflictelor prin mediere, modalitate care oferă o serie de avantaje printre care regăsim costuri mult mai mici, timp redus, confidenţialitate, precum şi găsirea propriilor soluţii cu privire la litigiile dintre părţi.

“Medierea aduce în acest moment în prim plan, conştientizarea de către oameni că pot să aibă dreptul şi să îşi exercite acest drept. La ora actuală conştientizarea faptului că un caz de malpraxis poate fi soluţionat, a crescut. Mediatorul trebuie să aibă o viziune multidisciplinară, în şedinţa de mediere, acesta în mod categoric trebuie să accepte specialiştii în domeniul în care părţile se prezintă în faţa sa pentru a media un caz”, a subliniat Elena Bustea, preşedinte Centrul Avocaţilor Mediatori.
Vezi şi:

Medierenet.ro, în parteneriat cu Sănătatea Media Group, au transmis în direct, pe data de 18 mai 2013, Conferinţa “Legea 115/2012- Medierea în cazurile de malpraxis medical”.
În materialul video puteţi urmări sesiunea de întrebări şi răspunsuri de la finalul evenimentului.
Vezi şi:

Raed Arafat, secretar de Stat, prim-adjunct al Ministrului Sănătăţii, în timpul videoconferinţei din cadrul Conferinţei “Legea 115/2012- Medierea in cazurile de malpraxis medical”, a precizat că problema majoră pentru care se face această modificare legislativă în legatură cu malpraxisul este aceea că acum, pacientul care a suferit în urma unei proceduri medicale greşite, are de parcurs drumul greu al părţii birocratice înainte de a putea sesiza instanţa civilă. În aceste condiţii pacientul îşi pierde răbdarea şi merge direct la instanţa penală.

De asemenea a menţionat că se doreşte începerea oricărui demers printr-o mediere şi doar în situaţia în care nu se ajunge la o înţelegere să se apleze la instanţă.
Vezi şi:

Florentina Almajanu, bine cunoscuta pietei romanesti de asigurari prin activitatea pe care o desfasoara ca Director General al Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania (UNSAR), detine si functia de Director General al CFA Romania.

Asigurarile de raspundere civila medicala, in speta asigurarile de malpraxis medical, nu ocupa ca si volum de prime brute subscrise un procent important in portofoliile societatilor de asigurai (sub 1%). Evolutia acestei linii de asigurari nu este dintre cele care pot fi apreciate ca si pozitive, volumul de prime brute subscrise scazand de la an la an in ultimii 5 ani, pentru un numar de contracte incheiate relativ constant (cca. 200.000 contracte ± 5%).

“Ca si asiguratori ne dorim sa acoperim mai multe riscuri, dar la un pret corect, ceea ce inseamna si prime de asigurare mai mari, in directa corelatie si acoperirile acordate. Solutii tehnice se pot gasi dar depinde de puterea de cumparare a celor carora li se adreseaza, mai precis depinde de constientizarea nevoii de asigurare a cadrelor medicale si de nivelul veniturilor salariale”, a precizat Florentina Almăjanu, director general UNSAR, în cadrul Conferinţei “Legea 115/2012- Medierea in cazurile de malpraxis medical”.

Medierea conflictelor de sănătate a apărut din punct de vedere legal, o dată cu intrarea în vigoare a Legii 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator.

Medierea conflictelor de sănătate cuprinde atât medierea cazurilor de malpraxis medical, cât și medierea conflictelor de muncă din cadrul spitalelor sau a celorlalte instituții care furnizează servicii medicale.

Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, prevede în TITLUL XV: Răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice, condițiile angajării răspunderii personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice. Potrivit definiției de la art. 642 alin. 1 lit. b) din această lege, malpraxisul reprezintă „eroarea profesională săvârşită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice.”

“În majoritatea statelor europene termenul de malpraxis are o semnificație mai extinsă și se referă inclusiv la ipoteza în care medicul nu îl informează pe pacient, în mod corespunzător, în ce va consta operaţia, cum vor fi făcute analizele, care sunt efectele, dacă există alte metode, ce se întâmplă dacă nu face operaţia. În Spania aceste cazuri sunt tratate în justiţie ca şi infracţiuni, în timp ce în state precum Belgia, Austria, Olanda, spitalul trebuie să poată dovedi că pacientul a înţeles informaţiile care i-au fost aduse la cunoştinţă”, a subliniat Alina Gorghiu, mediator.

Prof. univ. dr. Doina Pleșca vorbește despre Facultatea de Medicină Generală

Este mamă, soție, medic pediatru, dascăl și decan al Facultăţii de Medicină din Cadrul UMF "Carol Davila". Pasiunea pentru tainele medicale, combinată cu dorința de a face bine, au făcut din profesor Doina Pleșca, una dintre cele mai apreciate figuri ale medicinei românești.

“Mărturisesc că în prima zi când s-au pornit înscrierile pentru concursul de admitere, am fost primul candidat care și-a depus dosarul pentru Fcaultatea de Medicină, respectiv Facultatea de Pediatrie pe care am facut-o, am îndrăgit-o și care mă implinește pe deplin ca medic”, își amintește aceasta. De asemenea, aceasta declară că "nu există altă specialitate care să-ți confere această bucurie și împlinire de medic...că ai salvat un copil extrem de grav și că a plecat pe picioare acasă".

În contextul în care Medicina a fost definită drept o vocație, care implică pasiune, devotament, dar și renunțări, prof. Pleșca vede dincolo de aceste sacrificii, căutând recompensele pentru care trebuie să ai răbdare: "Spre deosebire de alte meserii, în medicină recompensa vine în timp. Trebuie să fii foarte răbdător, să nu te abați de la drumul tău și să-ți urmărești etapizat țintele pe care ți le stabilești. Nu trebuie să abdici daca ai un eșec, trebuie să-ți revii, să o iei de la capăt pentru că, cu siguranță, dacă vei avea drept motto corectitudinea, perseverența și seriozitatea, n-ai de ce a nu deveni un nume în medicină."

Urmăriți în continuare un interviu marca Explore Medicine TV, în care, decanul Facultății de Medicină Generală a Universității de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București vorbește despre instituția de învățământ pe care o conduce și facilitățile pe care aceasta le oferă studenților săi.

După patru săptămâni de la intervenția de implantare cohleară de la Regina Maria, Emilia a revenit la Clinica Urechii pentru activarea implantului cohlear.

Dr. Adrian Tudor, medic specialist ORL, a supus-o pe Emilia la mai multe teste auditive pentru a stabili care va fi intensitatea sunetului aparatului. Într-o primă etapă, aparatul este setat la un nivel minim al sunetului, astfel încât nervul auditiv al fetiței să nu fie suprasolicitat.
După 1-2 luni, Emilia va reveni alături de mama sa la Clinica Urechii pentru un nou reglaj, urmând între timp sedințe de logopedie pentru formarea memoriei auditive.
Emilia și mama sa Ludmila, specializată în logopedie, vor trebui să formeze o echipă pentru ca fetița să învețe din nou să vorbească.

Intervenția de implant cohlear realizată asupra Emiliei la Spitalul Băneasa, parte a Reţelei de Sănătate Regina Maria a fost posibilă datorită Asociaţiei Darul Sunetului (http://darulsunetului.ro/) și a Clinicii Urechii, care au contribuit financiar și spiritual la succesul acestei intervenții.

Vezi și:

Emilia, bun venit în lumea sunetelor!

Implant cohlear cu electrod perimodiolar

Stenoza traheală este o afecțiune la nivelul aparatului respirator, ce presupune îngustarea spațiului prin care trece aerul, ca urmare a unei iritații interne produse, de obicei, de intubația prelungită a pacientului.
Explore Medicine TV vă prezintă cazul unui pacient în vârstă de 20 de ani, care prezintă o stenoză traheală postintubație, la care s-a practicat rezecția laringo-traheală cu anastomoză laringo-traheală termino-terminală.
Anastomoza laringo-traheală termino-terminală a fost realizată la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" din Bucureşti, de către o echipă de medici condusă de prof. univ. dr. Ioan Cordoș, managerul Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" din Bucureşti.
Atenție! Acesta este un material didactic video cu conținut medical explicit! Materialul didactic video realizat de Explore Medicine TV poate fi vizualizat prin înregistrarea dumneavoastră pe site și efectuarea plății aferentă acestuia. Costul vizionării filmului dedicat limfadenectomiei este de 15 credite.

Melanomul este o formațiune tumorală, care apare, de cele mai multe ori, ca rezultat al expunerii la soare a unei alunițe. Alunițele sunt de regulă tumori benigne, de aceea, atunci când apar modificări de aspect sau dimensiune ale acestora, culminând cu sângerarea lor, trebuie să ne prezentăm de urgență la medic.
Dr. Laurențiu Belușică trage un semnal de alarmă în privința alunițelor: “Ele nu trebuie să fie expuse la soare. Soarele are un efect nefavorabil asupra lor, le pigmentează și poate contribui la transformarea lor malignă. Dacă am o aluniță din naștere și care, să zicem, nu are mai mult de 5 mm în diametru, când constat că ea a crescut la 1 cm, că mă deranjează, că sângerează și merg la medicul de familie și îmi spune că trebuie operată, atunci nu mai trebuie să las să treacă 1 an, doi ani, trei ani! Ea trebuie operată!”
Metodele de tratament ale melanomului sunt multiple, în funcție de dimensiunea lor. Dacă au dimensiuni mici, sub 2 cm, acestea pot fi tratate prin microchirurgie sau prin operația cu laser. Melanoamele peste 2 cm sunt tratate prin extirpare chirurgicală. “Este o intervenție care excizează în totalitate piesa, în țesut sănătos, la aproximativ 2 cm pe toate axele. De asemenea, excizarea se realizează în profunzime pentru că trebuie să ajungă până la fasciile musculare”, povestește dr. Belușică.
După extirparea formațiunii, medicii o vor trimite la secția de Anatomie Patologică pentru a se determina dacă este malignă sau benignă. Rezultatul anatomo-patologului indică și care este metoda de tratament care trebuie urmată în continuare.
“Deosebirea dintre o tumoră malignă și una benignă este că tumorile maligne pot să trimită la distanță prin circulația sangvină, prin sistemul venos, prin sistemul arterial, prin sistemul limfatic sau pur si simplu din aproape în aproape, celule mici care să crească și să dea noi tumori de același fel mai departe”, explică șeful secției de Chirurgie Generală a Spitalului M.I.R.A. “Dimitrie Gerota” din București.
Astfel, în cazul tumorilor care s-au dovedit a fi canceroase, trebuie procedat la tratamentul oncologic, care constă în administrarea de tablete, citostatice sau soluții perfuzabile, dar și radioterapie.

Specialiștii ne avertizează că apariția chisturilor ovariene nu trebuie să ne alarmeze. Ovarele produc în perioada menstruală chisturi de până la 2 cm care se sparg, eliberând ovulul cu rol important în fecundație. “Chistul trebuie să se formeze. Aceasta este funcția ovarului. Fiecare ovar, produce o dată la două luni câte un chist, care se va sparge si va elibera ovulul cu rol important în fecundație”, împărtășește Conf. univ. dr. Laurențiu Belușică, șeful secției de Chirurgie Generală, Spitalulul M.I.R.A. “Dimitrie Gerota” din București.
Cu alte cuvinte, dacă ovarul nu ar produce în perioada menstruală chisturi, care să se spargă și să elibereze ovulul, femeia este posibil să aibă o problemă de fertilitate descoperită, de obicei, la un control ginecologic de rutină.
După terminarea perioadei menstruale, apariția chisturilor ovariene nu mai este normală. În această perioadă, chisturile pot depăși 2 centimetri și pot provoca femeii stări de rău. În acest caz, pacienta poate avea o serie de simptome. Dr. Laurențiu Belușică (http://www.belusica.ro/servicii-medicale) prezintă care sunt acestea: “În general, are dureri abdominale, dacă este în timpul activității menstruale, poate să aibă chiar și tulburări de menstruație. Dacă chistul este mare, poate să aibă inclusiv greață, vărsături, o simptomatologie care este apropiată de patologia noastră digestivă.”
Diangnosticarea chisturilor ovariene se face de către medicul de familie, medicul ginecolog sau chirurgul generalist. Ca și metode, se vor folosi anamneza, adică discuția cu pacientul pe baza simtomelor pe care le are, examenul fizic, iar pentru o precizie mai mare se va folosi ecografia sau tomografia. Află, urmărind un interviu cu dr. Laurențiu Belușică ce presupune realizarea unei ecografii și ce presupune realizarea unei tomografii.
Pentru chisturile mai mari de 2 cm, medicii recomandă administrarea de contraceptive orale, ce au rolul de a sparge formațiunile. De asemenea, se mai poate folosi si puncția intravaginală, cu același rol. Chisturile peste 5 cm se tratează exclusiv chirurgical.
“Poți să verși, poți să ai greață, poți să ai tulburări menstruale, deci nu este normal să stai cu o boală chirurgicală sau să stai să lungești tratamentul medicamentos, tratamentul fiind obligatoriu chirurgical”, avertizează dr. Laurențiu Belușică. În funcție de particularitățile chistului, bolnava poate fi operată prin chirurgie laparoscopică, adică printr-o procedură minim invazivă, care presupune doar 4 incizii mici, de un centimetru, maxim doi și prin care se pucționează, se izolează chistul, se scoate, se dă la biopsie un fragment din el. De obicei, la acești bolnavi recuperarea este mult mai rapidă.
În cazul în care chistul prezintă anumite caracteristici speciale, ca de exemplu multiple cavități sau dimensiuni ce pot ajunge până la 10 cm, este recomandată chirurgia clasică. Operația de extirparea a chisturilor ovariene durează câteva minute și se realizează sub anestezia generală a pacientului.
Recuperarea după operația de extirpare a chisturilor ovariene se face foarte repede. Pacienta poate bea lichide chiar din ziua operației, iar începând cu următoarea zi va putea chiar să se dea jos din pat și să meargă.

Incontinența urinară de efort este caracterizată de pierderi de urină în timpul efectuării unor activități zilnice, care presupun un oarecare grad de efort. Deoarece afectează 10-25% dintre femeile cu vârstă între 25-65 de ani, deci femei cu o viață sexuală activă, incontinența urinară poate reprezenta deseori o problemă pentru viața amoroasă a cuplului.
„Femeile se jenează să vorbească despre această afecțiune, chiar și cu prietenii, iar suferința pe care le-o provoacă este relativ mare. Din păcate se obișnuiesc cu această suferință și stau cu ea ani de zile, până când, dintr-un motiv sau altul se hotărăsc să se prezinte la doctor”, precizează din experiența sa conf. univ. dr. Laurențiu Belușică, șeful secției de Chirurgie Generală din cadrul Spitalului „Dimitrie Gerota” din București. De asemenea, aceasta amintește despre apariția disconfortului sexual din cauza slăbirii musculaturii pelvine și chiar de apariția frigidității. Pentru prevenirea acestor probleme, doctor Laurențiu Belușică le sfătuiește pe doamne să se prezinte la medic.
„Incontinența urinară de efort afectează viața sexuală a pacientelor, atunci când aceasta există, pentru că pierde urină în timpul actului sexual, în timpul efortului, probabil este un lucru neplăcut, care este rezolvabil prin tratament chirurgical. Femeile trebuie să înțeleagă că această boală nu trebuie ascunsă pentru că ea nu are o rezolvare în timp”, declară dr. Belușică, amintind totodată că ruptura de perineu, care cauzează incontinența urinară se poate trata doar prin operație.
În acest sens amintește că metodele chirurgicale din ultimii ani au evoluat foarte mult până la folosirea unor bandelete, foarte utile pentru că presupun folosirea chirurgiei minim invazivă. Inciziile sunt mult mai mici decât în operația clasică, iar pacienta poate fi externată la 24 de ore după operație sau chiar în seara operației.
Printre avantajele pe care le prezintă bandeleta în tratamentul chirurgical al rupturii de perineu, se numără: nu creează presiune la tratamentul chirurgical, vagina rămâne la aceeași dimensiune, nu influețează în niciun fel dimensiunea vaginului, astfel încât, dacă femeia mai are activitate sexuală, acest lucru se continuă în mod obișnuit, după operație, la circa 2-3 săptămâni de la intervenția chirurgicală.
Potrivit unui sondaj de opinie realizat de cercetătorii americani, 24% dintre femeile consultate manifestă incontinență urinară în timpul contactului sexual, iar restul de 76% se confruntă frecvent cu această afecțiune. De asemenea:
• la 2 din 3 cazuri scurgerea apare la penetrare.
• la 1 din 3 cazuri scurgerea apare numai la orgasm.
• 1 din 5 femei care prezintă incontinență urinara în timpul zilei, se confrunta cu această problema și în timpul actului sexual.

Vezi și:
Ruptura de perineu

Spălatul pe mâini este una dintre cele mai importante reguli de igienă personală care ne ajută să ne menținem sănătoși. Mâinile sunt cele mai contaminate membre ale corpului și prin intermediul lor se pot transmite o multitudine de boli, de la infecții respiratorii până la hepatita A, denumită sugestiv și boala mâinilor murdare.
Statisticile arată că, aproape jumatate dintre romani nu se spală pe mâini de fiecare dată când este nevoie. Conform specialiștilor, este recomandat să ne spălăm pe mâini de fiecare dată când părăsim o încăpere pentru a intra în alta, iar fiecare spălare trebuie să dureze în jur de 2-3 minute.
Vă invit să urmăriți un material realizat alături de conf. univ. dr. Laurențiu Belușică, șeful secției de Chirurgie din cadrul Spitalului Clinic de Urgență “Doctor Dimitrie Gerota” din București despre cum să ne spălăm corect pe mâini!

Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București, numită astfel după cel care a pus pe picioare pentru prima dată un sistem sanitar, este cea mai veche universitate de profil din România. Universitatea a fost înființată în 1875, prin transformarea Școlii de Chirurgie a lui Carol Davila în Școala Națională de Medicină și Farmacie.

Astăzi, aproximativ jumătate din medicii României sunt formați aici. Studenții sunt școliți în peste 850 de amfiteatre și săli de predare, totalizând o suprafață de aprope 17.000 de metri pătrați. De asemenea, au acces și la Muzeul de Anatomie și Embriologie, bogat în piese anatomice unice, pe care pot studia. Mai dispun și de numeroase spitale universitare și profesori binevoitori, care aduc o noutate procesului didactic și anume, studiul la patul bolnavului.

Construcția Facultății de Medicină a fost complet terminată și inaugurată în ziua de 12 octombrie 1903, când s-a efectuat și inaugurarea statuii lui Carol Davila. Urmăriți în continuare un documentar marca Money TV, despre întemeietorul școlii de medicină românești, alături de imagini inedite din interiorul Universității de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București.

Medicina românească a sărbătorit 150 de ani de la nașterea marelui neurolog Gheorghe Marinescu. Într-un cadru academic, alcătuit din reprezentanți ai Societății Române de Neurologie, dar și ai Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, au fost marcate cele mai importante momente în evoluția marelui savant și în dezvoltarea medicine naționale și internaționale.

Iată ce au relatat invitații întruniți în Sala de Consiliu a Universității de Medicină “Carol Davila” din București.

Acad. Ioanel Sinescu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București:

Este un mare privilegiu pentru noi toți ca membri ai comunității academice Carol Davila și membri ai comunității științifice din cadrul Societății de Neurologie (http://www.neurology.ro/ , să avem acest prilej, care ne onorează în mod deosebit, să ne aflăm împreună și să vorbim despre Gheorghe Marinescu, unul dintre numele cele mai prestigioase ale facultății și ale universității noastre, ale medicine românești.
Gheorghe Marinescu a fost una dintre cele mai proeminente personalități ale Facultății de Medicină Carol Davila și care, aș spune eu, împreună cu Victor Babeș și Toma Ionescu , constituie un triunghi extrem de proeminent științific, care prin realizările lor au contribui la evoluția specialităților pe care le-au pacticat, nu numai în România, ci și în Europa și pe plan mondial.

Prof. Alexandru Șerbănescu, președintele de onoare al Societății Române de Neurologie

Noi îl considerăm o personalitate științifică internațională pentru că nouă ani a lucrat în străinătate și apoi a venit, a creat Școala de Neurologie Românească. Destinul și l-a creat în mare parte singur și a reușit să lucreze cu cele mai mari personalități științifice ale timpului, lăsând în urma sa peste 1000 de cercetări fundamentale publicate.

Conf. dr. Octavian Buda, catedra de de Istorie a Medicinei, U.M.F. Carol Davila

Alături de Victor Babeș, Gheorghe Mainescu s-a preocupat constant de evoluția medicine și de rolul pe care aceasta trebuie să îl aibă în societate. Rolul umanitar al medicinei sociale este un lucru care l-a preocupat pe Gheorghe Marinescu de-a lungul întregii sale cariere și încheie în 1906 discursul spunând așa: medicina socială va arăta omului calea spre a se bucura de o sănătate mai prosperă ca cea de azi și îi va da astfel cea mai mare fericire potrivită cu natura lui.

Prof. Ovidiu Băjenaru, președintele Societății de Neurologie din România

Una dintre prioritățile pentru care este cunoscut în lume profesorul Gheorghe Marinescu se datorează faptului că în 1898, cu ajutorul operatorului Constantin Popescu, realizează primul film științific din lume care se intitulează tulburările mersului în hemiplegia organică. O recunoaștere a acestei valori științifice este făcută de însuși inventatorul cinematografului, Auguste Lumiere.

Simpozionul omagial 150 de ani de la naşterea Profesorului Gheorghe Marinescu a fost organizat de către Societatea de Neurologie din România împreună cu Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti.

Litiaza biliară sau colecistita litiazică se definește drept prezența calculilor în tractul biliar. Deși calculii se pot forma în orice segment al tractului biliar, aceștia se fromează cel mai frecvent în vezicula biliară. Litiaza este semnificativ mai frecventă la femei decât la bărbaţi, şi la vârstă avansată. Majoritatea persoanelor cu litiază sunt asimptomatice, de aceea boala devine o problemă abia atunci când apar durerile și complicațiile. Doctor Laurențiu Belușică, medic primar chirurg la Spitalul. “Dr. Dimitrie Gerota” din București, subliniează faptul că există anumiți factori care predispun pacientul la apariția litiazei biliare. Mâncarea grasă, este unul dintre ele.
“Calculii se formează din cauza compoziției bilei și a colecistului, care au o anumită patologie. Litiaza biliară are la bază cauze genetice sau cauze alimentare – un om care mănâncă gras va face mult mai ușor litiază biliară decât unul care mănâncă slab”, avertizează dr. Belușică.
Singura metodă de tratare a pietrelor la colecist este intervenția chirurgicală. Eliminarea acestora pe cale naturală poate fi anevoioasă și poate provoca chiar pancreatită acută.
“Odată ce un ecografist a făcut o ecografie și a dat diagnosticul de litiază biliară, pacientul are două opțiuni: dacă acesta nu are niciun fel de simptomatologie și a descoperit din întâmplare boala, acesta poate ajunge până la vârsta de 80-90 de ani și să nu prezinte vreodată vreo simptomatologie. La fel de bine, poate să facă o complicație. Împărțirea între cele două variante este de 50-50. Dacă însă, am o oarecare simptomatologie, mă doare burta, am greață, am vărsături, am o indispoziție generală după ce mănânc pentru care mă duc la doctor, îmi fac o ecografie și aflu că am litiază biliară, în acestă situație, dacă sunt la o vârstă rezonabilă, între 50 și 70 de ani, nu am nicio șansă să ajung la vârsta de 90 de ani fără operație.” În acest sens, medicul chirurg Laurențiu Belușică avertizează că o prelungire a tratemntului medicamentos în această situație nu reprezintă decât o prelungire a suferiței pacientului. Pacientul trebuie operat.
Medicul chirurg va decide, în funcție de particularitățile colecistitei metoda de intervenție chirurgicală: fie pe cale laparoscopică, deci minim invazivă, fie prin chirurgia deschisă. Află ce presupun aceste metode și când se aplică urmărind materialul video atașat.
Medicii recomandă, ca după operația de litiază biliară, pacienții să aibă o dietă echilibrată, fără excese. Doctor Laurențiu Belușică avertizează că, după o perioadă de abstinență alimentară, ca cea în care pacientul suferă de litiază biliară, pacienții au tendința de a mânca mai mult decât de obicei.
“După operația de litiază biliară, trebuie să fie niște oameni normali, trebuie să mănânce normal, trebuie să bea lichide în mod obișnuit, trebuie să-și reia acivitatea fizică în mod obișnuit pe care a avut-o și înainte de această suferință. Deci vreau să subliniez faptul că litiaza biliară este o suferință chirurgicală. În momentul în care a început să doară, să usture, să se întâmple ceva cu ea, trebuie operație. Orice amânare îmi este dăunătoare mie ca pacient“, subliniază încă o dată dr. Belușică.

Bun venit la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București! Anual, câteva sute de studenți de aici, părăsesc băncile facultății pentru a se îndrepta spre sălile de operație și a deveni unii dintre cei mai renumiți medici din țară și de peste hotare.

"E foarte importantă rațiunea pentru care un tânăr se duce la Medicină. Prima rațiune și singura, este chemarea lui. Dacă o are sau nu. Un medic se formează, dacă vreți așa, după aproximativ 25 de ani de învățătură, inclunzând desigur și liceul, facultatea și supraspecializarea", afirmă prof. univ. dr. Monica Pop, managerul Spitalului Clinic de Urgențe Oftalmologice din București.

Chiar dacă facultatea este o perioadă de grea încercare pentru tânărul student, iar Anatomia îi dă bătăi de cap la început, pofesia de medic este una foarte frumoasă, dacă aceasta este menirea pentru care s-a născut.

"Trăirile unui medic sunt foarte deosebite pentru că fiecare medic suferă alături de pacientul săi și sigur că fiecare medic vrea să facă bine. Îi este foarte greu atunci când are un insucces. Fără o latură afectivă nu se poate face Medicină. Latura afectivă nu este în avantajul medicului deloc. Din potrivă. Dar ea trebuie să existe pentru meseria asta și unde nu există chemare, nu are ce să caute cineva în profesia asta", povestește Monica Pop.

Drept exemplu de vocație pentru medicină este Monica Pop, managerul Spitalului de Oftalmologie din București, care a avut primul contact cu medicina la vârsta de doar 5 ani. Provine dintr-o familie de 8 medici, care i-au insuflat iubirea pentru medicină. Pasiunea a venit de la sine.

Urmărește în continuare pe Explore Medicine TV prima experiență medicală a Monicăi Pop, pe care a avut-o la vârsta de numai 5 ani.

Pacienții nemulțumiți de activitatea medicilor care îi tratează trebuie să se adreseze unui mediator pentru rezolvarea cazurilor de malpraxis, înainte de a se adresa instanței de judecată. Un astfel de rol îl are și insituția Avocatul Medicului, înființată pe 30 martie 2012.

"Doctorii au și ei nevoie de protecția lor. În ce sens ar trebui să aibă și ei un avocat al lor, pentru că vă spun, că fiecare, atunci când iese de la el din cabinet sau din sala de operație nu-și mai aduce aminte de el", a declarat prof. univ. dr. Dan Mircea Enescu, managerul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii "Grigore Alexandrescu".

De asemenea, Simona Maria Vlădica a remarcat faptul că instabilitatea psihică a unui medic confruntat cu o sesizare la Colegiul Medicilor, ar putea să-i afecteze capacitatea de muncă. "Am aflat recent că un medic chirurg nu are voie să care mai mult de 2 kilograme înainte de o operație ca să nu-i tremure mâna. OK, dacă nu trebuie să-i tremure mâna, nu trebuie să-i tremure nici minte în niciun fel", a declarat directorul general al Sănătatea Media Group.

Lipsa de comunicare este unul dintre factorii care conduc la creșterea numărului de acuzații de malpraxis. Mediatorul va încerca să genereze această comunicare, între medic și pacient și să le ofere celor două părți căi de rezolvare amiabilă.

În opinia conf. univ. dr. Laurenţiu Beluşică, şeful Secției de Chrirugie Generală din cadrul Spitalului de Urgență M.I.R.A. "Prof. Dr. Dimitrie Gerota", mediatorul ar trebui să vorbească cu medicul, cu pacientul, cu familia acestuia, precum și cu psihologul care analizează cazul.

Și prof. dr. Dan Mircea Enescu susține ideea medierii și a mediatorului, ca personaj ce vine în ajutorul medicului atunci când acesta are probleme de comunicare cu pacienții săi. "Este nevoie de mediere, de dumneavostră, de mediatori care să poată să nuanțeze lucrurile, să explice ceea ce un doctor poate nu este născut să facă. Dacă operează, nu trebuie neapărat să fie și un mediator bun", a afirmat acesta.

Acuzațiile de malpraxis, indiferent că sunt fondate sau nu, atrag după sine și deteriorarea imaginii medicului. Prin mediere, medicii speră ca aceast lucru să dispară și reputația lor să nu mai aibă de suferit.

"În primul rând așteptăm ca denigrarea medicilor să nu se mai întâmple și să ne câștigăm demnitatea, pentru că încă o dată vă spun... eu consider că medicul este pe cea mai înaltă treaptă psihologică într-o societate, are un rol deosebit de important și e nevoie ca populația să aibă încredere în el și să știe că medicii nu sunt așa cum îi prezintă de obicei televiziunile", declară prof. univ. dr. Monica Pop, managerulul Spitalului Clinic de Urgențe Oftalmologice din București.

Medierea oferă avantaje precum scurtarea timpului de rezolvare a conflictelor, economisirea de importante resurse financiare, precum și mai puțină bătaie de cap. Raportul privind starea justitiei în anul 2011 arată ca instanțele au încuviințat, în anul 2011, un numar de 1525 de medieri, față de doar 258 de medieri în anul anterior.

Protezarea totală de genunchi este o intervenție chirurgicală care constră în îndepărtarea suprafețelor articulare și montarea la nivelul articulațiilor a unor suprafețe sintetice care sunt făcute dintr-un aliaj inoxidabil special. Între acestea se interpune o piesă de polietilenă foarte dură. Operația presupune folosirea unui instrumentar specializat.

În materialul didactic video pe care îl veți urmări în continuare, Explore Medicine TV prezintă cazul unui pacient în vârstă de 77 de ani, care suferă de gonartroză, o afecțiune degenerativă a articulației genunchiului, în stadiul 4, la care s-a practicat înlocuirea articulației cu o proteză totală de genunchi.

Tipul de anestezie folosit în cazul acestei proceduri este, de obicei, anestezia loco-regională neuraxială, respectiv rahianestezia.

Protezarea totală de șold a fost realizată la Spitalul Universitar de Urgență din București, de o echipă condusă de conf. univ. dr. Radu Rădulescu, materialul didactic video fiind dublat cu explicații pentru fiecare timp operator.

Atenție! Acesta este un material didactic video cu conținut medical explicit! Materialul didactic video realizat de Explore Medicine TV poate fi vizualizat prin înregistrarea dumneavoastră pe site și efectuarea plății aferentă acestuia. Costul vizionării filmului dedicat limfadenectomiei este de 15 credite.

Protezare totală de șold este o intervenție chirurgicală care constă în îndepărtarea suprafețelor articulare și montarea la nivelul articulațiilor a unor suprafețe sintetice care sunt făcute dintr-un aliaj inoxidabil special.

În materialul didactic video pe care îl veți urmări în continuare, Explore Medicine TV prezintă cazul unui pacient în vârstă de 71 de ani, care suferă de coxartroză pe partea dreaptă. Pentru restabilirea funcției șoldului, s-a practicat o protezare totală de șold.

Protezarea totală de șold a fost realizată la Spitalul Universitar de Urgență din București, de o echipă condusă de conf. univ. dr. Radu Rădulescu, , materialul didactic video fiind dublat cu explicații pentru fiecare timp operator.

Chemoembolizarea hepatică reprezintă tratamentul intraarterial hepatic cu substanțe citostatice și material embolic, după cateterizarea selectivă a ramurilor segmentare care irigă tumora. Metoda permite eliberarea locală, lentă și secvențială a citostaticului la nivelul țesutului hepatic, cu ischemie indusă de injectarea materialului embolic. Se efecturează periodic, în funcție de răspunsul terapeutic.

În materialul didactic video pe care îl veți urmări în continuare, Explore Medicine TV prezintă cazul unui pacient în vârstă de 72 de ani, care are un hepatocarcinom, la nivelul lobului drept hepatic, în segmentul 7, la care s-a practicat o chemoembolizare hepatică, convențională, cu chimioterapic și lipiodol.

Chemoembolizarea hepatică cu lipiodol a fost realizată al Spitalul SANADOR de către dr. Bogdan Popa, medic specialist în radiologie intervențională.

Chemoembolizarea hepatică cu microsfere absorbabile este o intervenție minim invazivă care presupune externarea pacientului la 24, maxim 48 de ore după procedură; se realizează cu anestezie locală, introducându-se un microcateter în arterele din ficat care vascularizează tumora respectivă. În aceste vase, ulterior, se vor injecta microsfere încărcate cu substanțe chimioterapice, care au rolul de a distruge tumora din interior.

Explore Medicin TV vă prezintă cazul unui pacient în vârstă de 83 de ani, care suferă de cancer hepatic extins la nivelul întregului lob drept, la care s-a practicat o chemoembolizare hepatică cu microsfere absorbabile.

Chemoembolizarea hepatică cu microsfere absorbabile a fost realizată al Spitalul SANADOR de către dr. Bogdan Popa, medic specialist în radiologie intervențională.

Defectul parieto-abdominal sau altfel spus hernia ombilicală și hernia epigastrică asociate cu diastazis al drepților abdominali este o afecțiune care provoacă dureri la nivelul ombilicului și pe linia mediană supraombilical.

În materialul didactic video pe care îl veți urmări în continuare, Explore Medicine TV prezintă cazul unui pacient în vârstă de 60 de ani care are defectul parieto-abdominal complex și antecedente personale patologice: hernie de disc lombară operată, displazie de șold operată, la care s-a detectat la inspecția în ortostatism protruzia unui sac herniar ombilical și a unuia situat cranial pe linia albă, ambele reductibile. Pentru corectare, s-a practicat cura chirurgicală a herniei ombilicale.

Cura chirurgicală a herniei ombilicale a fost realizată la Spitalul Universitar de Urgență din București de o echipă condusă de conf. univ. dr. Ion Daniel, materialul didactic video fiind dublat cu explicații pentru fiecare timp operator.

Era vitezei, așa cum mai este numită perioada în care trăim, determină de multe ori o viață agitată, cu un regim alimentar dezordonat, care nu conține toate substanțele necesare organismului pentru a se dezvolta armonios și a se păstra sănătos. Haideți să vedem câteva obiceiuri alimentare ale bucureștenilor.

"De regulă nu prefer fastfood-ul, dar de nevoie, pe stradă, când ți-e foame, te rezumi și la fast food. O shorma mica, un sendviș", Stângă Nicoleta în vârstă de 36 de ani. "Cam la patru zile mănânc și fast food. De obicei, când sunt în oraș nu prea găsesc mâncare sănătoasă și mănânc numai la fast-fooduri", afirmă Ene Silviu, în vârstă de 21 de ani.

"Teoretic, mâncarea sănătoasă e aia bună, dar având în vedere că nu avem timp și nu știu cine mai stă să mai gătească și acasă, fast-foodul e preferat nu doar de mine, ci de toată lumea din ziua de astăzi, din păcate", declară Valentin Elepcu, unul dintre angajații magazinelor ce comercializează fast-food,

Deși de multe ori comercianții atrag cumpărătorii prin expresii de genul ca la mama acasă, aceasta nu este decât o mască pentru mâncarea de tip fast food. Acest tip de alimentație conține aditivi foarte periculoși pentru organismal uman, precum:

• Dioxidul de sulf – deseori folosit pentru conservarea alimentelor, dar care distruge vitamina B1, atât de necesară în reglarea apetitului și transformarea carbohidraților în energie.

• Nitrații – deși fac mancarea să arate mai bine și să aibă un gust mai bun, aceștia îngreunează transportul oxigenului la creier și dau dureri de cap la propriu.

• Grăsimile artificiale – au rolul de a mări termenul de valabilitate al produselor, dar de multe ori scad calitatea și chiar durata vieții unei personae care le consumă regulat, putând provoca diabet zaharat, atacuri cardiace și alte boli grave de inimă.

• Sulfatul de amoniu – este o sustanță chimică utilizată în panificație pentru a ajuta aluatul să crească. Dacă este să ne raportăm la faptul că sulfatul de amoniu este folosit și în fabricarea bombelor, este lesne de înțeles de ce fast food-ul poate fi considerat o adevărată bombă alimentară.

Specialiștii avertizează că mâncarea de tip fast-food conține peste 300 de E-uri de genul coloranților, conservanților, îndulcitorilor sau antioxidanților, iar o masă poate ajunge și până la 1500 de calorii, în condițiile în care necesarul zilnic al unui adult tânăr, sănătos este în jur de 2000 de calorii.

O alimentație sănătoasă presupune un consum de alimente bogat în proteine, lactate, fructe, legume și dulciuri. Cu toate acestea porțiile trebuie dozate corespunzător și nu trebuie neglijată niciuna din categoriile de alimente amintite anterior.

Astfel, pentru prevenirea bolilor, specialiștii recomandă: 2 – 2,5 litri de apă/zi, 6-11 porții de făinoase, 2-4 porții de fructe proaspete, 3-4 porții de legume și zarzavaturi, 2-3 porții de prearate din carne slabă, 2-3 porții de produse lactate proaspete și doar cantități mici din grăsimi saturate și dulciuri concentrate.

Gonartroza este o afecțiune degenerativă la nivelul articulației genunchiului. În stadiile avansate ale acestei boli, singura metodă terapeutică ce se poate aplica este cea chirurgicală. Intervenția chirurgicală constă în implantarea unei proteze totale de genunchi.

Deși nu există o cauză anume pentru apariția gonartrozei, există totuși anumiți factori favorizanți care determină apariția sa precum obezitatea, dezaxarile de la nivelul genunchiului sau factorul genetic.

Conf. univ. dr. Radu Rădulescu, șeful secției de Ortopedie și Traumatologie din cadrul SUUB caracterizează gonartroza drept o uzură mecanică la nivelul articulației, care duce în final la pierderea cartilagiului articular.

Intervenția chirurgicală urmează pași operatorii bine definiți și are rezultate foarte bune întotdeauna. Complicațiile operației de protezare totală de genunchi sunt aceleași specifice tuturor operațiilor, însă pot fi evitate prin tratamente cu antibiotice și anticoagulant.

"Operația constă în îndepărtarea suprafețelor articulare și montarea la nivelul articulației a unor suprafețe sintetice, care sunt făcute dintr-un aliaj inoxidabil special și, între acestea, se interpune o piesă de polietilenă foarte dură, care reprezintă, de fapt, suprafața de frecare dintre piesele articulare", povestește conf. univ. dr. Radu Rădulescu. În ceea ce privește recuperarea post-operatorie, aceasta se definitivează în 7-8 săptămâni. "Primele 48 de ore rămâne încă la pat. După 48 de ore sunt scoase tuburile de dren și pacientul poat începe mobilizarea progresivă cu sprijin complet pe membrul operat. Pacientul va rămâne în spital în jur de 7 zile până reușește să-și reia mersul, să se suie singur în pat și să se coboare singur din pat, după care se externează, continuând tratamentul operator pe care l-a început în spital", explică dr. Radu Rădulescu.

Medicii ne sfătuiesc să ne prezentăm la control dacă observăm deviații ale axului genunchiului, în special în perioada copilăriei, când acestea pot fi corectate. De asemenea, evitarea factorilor de risc este un alt sfat pe care medicii ni-l dau.

"Sunt cazuri grave (n.r. pacienții cu stenoză traheală), cei mai mulți suferind accidente de circulație. Având în vedere terapia actuală, care este destul de elevată, ei sunt recuperați. Și atunci apare această complicație post-salvare [...], dacă nu sunt verificați bronhoscopic, o mică parte dintre ei, respectiv 1%-2%, dezvoltă, ca urmare a cicatrizării traheei, această îngustarea a lumenului", avertizează prof. univ. dr. Ioan Cordoș, managerul Institutului de Pneuftiziologie "Marius Nasta" din București.

De asemenea, prof. Ioan Cordoș avertizează că primele semne ale stenozei traheale sunt oboseala la eforturi minime și gâfâitul. "La un moment dat, dacă îngustarea ajunge sub un diametru de 5 mm, pacientul începe să șuiere la respirație", a adăugat acesta. Uneori, aceste simptome pot fi confundate cu cele ale astmului, de aceea este recomandată efectuarea unor investigații suplimentare precum bronhoscopia. Bronhoscopia presupune introducerea unui tub cu lumină pe calea traheei, care va arată situația din interiorul acesteia. Bronhoscopia are și un rol therapeutic pentru că ajută la lărgirea traheei, pacientul observând astfel o îmbunătățire a calității respirație.

În funcție de înălțimea pe care o va avea stenoza, medicul va decide dacă este cazul să se dilate traheea sau dacă va fi nevoie de intervenție chirurgicală. "Există și proceduri prin care, dacă această stenoză este foarte scurtă, adică sub un centimetru, se poate tăia cu raza laser și se lărgește", afirmă prof. Cordoș. În ceea ce privește intervenția chirurgicală, aceasta constă în rezecția traheei până la obținerea unui diametru normal. Operația are un grad de risc ce variază în funcție de factorii de evoluție. Deși procedura nu este una dificilă, aceasta poate manifesta complicații în perioada post-operatorie. De aceea, cel mai important lucru după operație este ca pacientul să fie detubat, să elimine secrețiile și să poată respira pe căi naturale.

După operație, pacientul va fi externat în 7-8 zile, acesta va fi externat. Cu toate acestea, rolul unui psihoterapeut este esențiat în procesul de recuperare. Acesta va trebui să-i explice pacientului care este starea sa și care sunt pașii pe care trebuie să-i urmeze în procesul de recuperare.