Deși nu existǎ prevederi legale privind termenul de efectuare a evaluarii copiilor ȋn litigiile cu minori, specialistii susțin cǎ minorul trebuie evaluat din punct de vedere psihologic doar o datǎ la 3-6 luni.

            Psih. dr. Elena Vladislav a declarat cǎ: „Deși nu existǎ prevederi legale ȋn acest sens, codul deontologic al psihologului stipuleazǎ cǎ evaluarea nu se face mai devreme de 3 luni. Aici ține de etica psihologului și  de cȃt de bine respectǎ codul deontologic. Ȋncercǎm sǎ ȋnțelegem care sunt nevoile specifice și comportamentele tip ale copiilor la diferite vȃrste. Copilul se ȋntreabǎ ce este adevarat și ce este fals, iar din aceastǎ cauza copiii sunt greu de consolat și de liniștit. Un studiu din anul 2004 aratǎ faptul cǎ domicilul altenativ la copiii mai mici de 6 ani are riscuri psihologice importante și ireversibile: tulburari de somn, sentiment depresiv, insecuritate, agresivitate. Dupa vȃrsta de 6 ani copilul este mult mai capabil sǎ se exprime. De asemenea, ȋn cadrul expetizei psihologice la copilul sub 9 ani sunt aplicate tehnici și probe proiective deoarece interviul și chestionarul nu pot fi utilizate. Probele proiective sunt testele de desen pentru identificare relațiilor sociale, a relațiilor de familie, teste de percepție tematicǎ, utilizate pentru evaluarea psihologicǎ a copilului.”

Psihologul Elena Vladislav a vorbit și despre evaluarea pshologicǎ a pǎrinților, pe care o considerǎ la fel de necesarǎ ca și evaluarea copiilor: „Cȃnd vorbim de evaluarea pǎrinților ne referim la evaluarea atașamentului fațǎ de copil, a capacitǎții de a-i oferi copilului afecțiune, la evaluarea stilurilor parentale, a puterilor și slǎbiciunlor parentale, identificarea unei patologii la nivelul personalitǎții, a stǎrii de sǎnǎtate fizicǎ și psihicǎ și a resurselor fiecǎrui pǎrinte. Expertiza este un proces complex, care poate necesita mai mult sedințe. Dacǎ vrei sa faci o expertizǎ corectǎ este foarte greu sǎ o faci ȋn mai puțin de douǎ luni.”, a mai specificat psihologul.

Ȋn ceea ce privește practica ascultații minorului, experții judecǎtori au afirmat cǎ existǎ moduri diferite ȋn care aceastǎ procedurǎ se realizeazǎ ȋn prezent, dar și cǎ doresc unificarea practicii: „Sunt instanțe care audiazǎ minorul ȋmpreunǎ cu un grefier care consemneazǎ spusele minorului, dar sunt și cazuri ȋn care judecǎtorul audiazǎ minorul singur, pentru a se putea securiza spațiul ȋn care copilul sǎ se simtǎ ȋn siguranțǎ. Aș propune ca aceastǎ procedurǎ a audierii minorului sǎ fie reglementatǎ, pentru unificarea practicii.”, a conchis judecǎtorul Cristiana Crăciunescu.

Manifestarea care a reunit experții magistrați și experții psihologi a fost organizatǎ la inițiativa dr. Simona  Maria Vlǎdica, de cǎtre Tribunalul București, Institutul de Psihologie Judiciarǎ și Sǎnǎtatea Media Group.

Vezi si:

Expertiza psihologica, un instrument diferit de ancheta psiho-sociala

Practica unitara in ascultarea minorului si evaluarea psihologica a parintilor – o necesitate in procesele de divort