Ȋn cadrul ascultǎrii copilului ȋn procedurile judiciare scopul intervievatorului trebuie sǎ fie legat ȋn primul rȃnd de realizarea unui mediu sigur și confortabil pentru minor. 

„Noul Cod Civil introduce termenul de „ascultarea” copilului ȋn loc de „audierea” copilului. Ȋn cercetǎri s-a dovedit faptul cǎ intervievatorii miloși sau dezinteresați primesc informații eronate. (...) Intervievatorul nu trebuie sǎ domine discuția prin prea multe ȋntrebǎri, este o greșealǎ sǎ ne grǎbim ȋn interacțiunea cu persoana intervievatǎ. Atenția concentratǎ pe aceastǎ interacțiune duce la informații valoroase.”, a explicat psih. dr. Cătălin Luca, autorul cǎrții “Expertiza psihologicǎ a copilului abuzat / neglijat”.

Cătălin Luca a explicat și faptul cǎ cercetǎrile din domeniu aratǎ cǎ nu este indicat sǎ fie adresatǎ o ȋntrebare centratǎ copilului dar și faptul cǎ  oferirea de dulciuri sau cadouri este controversatǎ,  ȋntrucȃt copiii pot fi manipulați ȋn acest sens: „Copiii au tendința sǎ facǎ pe plac persoanelor care le oferǎ dulciuri,  așa cǎ aceastǎ practicǎ este viciatǎ. Prea multǎ apropiere este nesǎnǎtoasǎ, dar nicio atitudine rece nu este potrivitǎ. Ȋn cabinet, copilul poate avea acces la jucǎrii pentru puțin timp fǎrǎ ca acesta sǎ plece cu jucǎria acasa. (...) Ȋntrebarea  „de ce?”  nu trebuie  utilizatǎ la copiii victime deoarece aceștia vin ȋn contact cu intervievatorul deja cu un sentiment de vinovǎție, ȋn special ȋn cazul copiilor abuzați.”, a mai adǎugat psihologul.

 Cătălin Luca a mai subliniat cǎ  este foarte important ca judecatorul sǎ caute posibilitatea de a interacționa cu copilul, mai ales cǎ existǎ un stres cu care minorul vine de acasǎ, motiv pentru care este posibil ca acesta sǎ fie ȋnclinat  spre a-i face pe plac intervievatorului. „Copilul care știe sǎ facǎ diferența dintre adevǎr și minciunǎ, cel care ȋnțelege obligația de a spune adevǎrul, cel care relateazǎ faptele cu acuratețe  și care ȋși amintește faptele este copilul care poate fi  martor. Ȋn cazul ascultǎrii copilului este importantǎ securizarea copilului ȋntrucȃt acesta are o teamǎ de o evaluare negativǎ ȋn momentul ȋn care este pus ȋn fața unei alegeri.”, a conchis psih. dr. Cătălin Luca.

Evenimentul "Necesitatea expertizei psihologice a copilului și familiei ȋn procesul de stabilire a condițiilor exercitǎrii autoritǎții pǎrintești" a fost organizatǎ pe data de 4 aprilie 2014, de cǎtre Tribunalul București, Institutul de Psihologie Judiciarǎ și Sǎnǎtatea Media Group, la inițiativa dr. Simona Vlǎdica.

Vezi si:

Practica unitara in ascultarea minorului si evaluarea psihologica a parintilor – o necesitate in procesele de divort

Alienarea parentala, o realitate a zilelor noastre