Operatia de bypass coronarian

Procedura de bypass coronarian este o intervenție chirurgicală complexă, de revascularizare folosită la pacienții cu afecțiuni severe ale arterelor coronare. Necesitatea unei astfel de intervenții chirurgicale survine în urma blocării arterelor care conduc sângele către mușchiul cardiac cu un material numit placă, ce se formează la interiorul vasului de sânge. În funcție de severitatea blocajului, pot apărea dureri toracice, dificultăți de respirație și chiar infarct miocardic.

Ce presupune operația de bypass coronarian?

Concret, intervenția chirurgicală, încadrată la categoria chirurgiei cardiotoracice, presupune recoltarea unei vene sau a unei artere sănătoase din altă parte a corpului și grefarea sa pe artera bolnavă, ocolind porțiunea blocată din artera coronară. Astfel, sângele bogat în oxigen va putea circula către mușchiul cardiac. În funcție de gradul de deteriorare a arterelor coronare, se pot înlocui pâna la patru astfel de artere în timpul unei operații de bypass.

Pacientul va fi adormit prin anestezie generală, apoi îi va fi deschis toracele prin secționarea sternului, după care îi va fi recoltată o arteră sau venă sănătoasă din altă parte a corpului. Apoi, pacientul va fi injectat cu o substanță denumită heparină care va împiedica sângele să se coaguleze. Inima se va conecta la un aparat care va prelua funcțiile inimii și ale plămânilor, denumit pompă de circulație extracorporală. Ulterior, inima va fi oprită, iar operația propriu-zisă de bypass poate începe.

Inima este ulterior pornită din nou, iar în momentul în care contracţiile ei devin eficace pompa de circulaţie extracorporală este oprită, iar toracele pacientului este închis. Pacientul este transportat în serviciul de reanimare unde va fi trezit din anestezie şi unde este supravegheat timp de 48 de ore până la câteva zile.

Când se intervine prin bypass coronarian?

Deși este o afecțiunea care provoacă neplăceri multor persone, intervenția de bypass coronarian nu poate fi aplicată tuturor persoanelor. De multe ori, o îmbunătățire a stării de sănătate se poate face prin schimbarea stilului de viață, o alimentație potrivită, medicamente sau printr-o intervenție de revascularizare numită angioplastie.

Bypassul coronarian se face doar în cazul în care pacientul are un blocaj sever pe o arteră coronară mare care alimenteză cu sânge o zonă importantă a mușchiului cardiac. Intervenția de bypass coronarian este chiar indicată dacă blocajul coronarian nu poate fi rezolvat prin angioplastie.

 

Recuperarea după intervenția de bypass coronarian

 

Recuperarea completă după intervenția de bypass durează până la 12 săptămâni sau chiar mai mult și este o procedură care se realizează numai la indicațiile și sub supravegherea mediului. Cu toate acestea, pacientul poate resimți anumite efecte care vor dispărea însă în decursul a 4-6 săptămâni după intervenție. Activitatea fizică este, de asemenea, foarte importantă în procesul de recuperare și va fi adaptată pentru fiecare pacient în parte. Astfel, după aproximativ 6 săptămâni pacientul care a suferit o intervenție chirurgicală de bypass coronarian va putea reveni la serviciu, însă fără a face abuz. Este de preferat scurtarea programului de lucru și încetarea activității în cazul în care serviciul implică efort fizic crescut.

Îngrijirea continuă

Îngrijirea după operație presupune și un număr de controale medicale pentru a monitoriza activitatea inimii. Printre metodele cele mai des utilizate se numără testele EKG, testele de stres.

Cu toate acestea, riscul de îmbolnăvire din nou a arterelor coronare este crescut la un pacient care a suferit o operație de bypass, mai ales dacă acesta nu își schimbă stilul de viață. De aceea, medicul și pacientul trebuie să stabilească o strategie prin care să se evite astfel de situații. Este indicată schimbarea stilului de viață, renunțarea la fumat, adoptarea unei vieți active din punct de vedere al activității fizice, schimbări în dietă și reducerea stresului.

În unele cazuri, pacientul va înregistra o îmbunătățire a calității vieții dacă va alege să meargă la programe de recuperare cardiacă, care au ca scop reducerea riscului pentru afecțiuni cardiace în viitor și creșterea forței și a energiei.

Și medicația are un rol important în recuperarea postoperatorie. Medicul poate prescrie, în funcție de pacient, medicamente fie contra durerii, fie pentru scăderea colesterolului sau a tensiunii arteriale. Trebuie reținut faptul că niciuna din metodele amintite anterior nu va funcționa în cazul pacienților dacă acești nu vor renunța la cauzele care le-au produs blocarea arterelor coronare. Recuperarea și schimbarea stau în dorința fiecărui pacient în parte de a se vindeca sau nu.