Posibile erori in elaborare si redactarea raportului de expertiza psihologica

Dr. Ștefan Iulian - Laurențiu, psiholog şi președintele Institutului de Psihologie Judiciară din România le-a vorbit celor prezenţi la evenimentul "Lansarea Tabloului Experţilor Psihologi. Necesitatea utilizării expertizei psihologice în justiţie"  despre posibilele erori care pot vicia raportul de expertiză psihologică.

„Există o întreagă dezbatere legată de expertiza psihologică, dacă acesta nu se suprapune cu ancheta psiho-socială. Acest lucru nu se întâmplă. Astăzi avem două  instituţii, Autoritatea Tutelară şi DGASPC-urile  care pot realiza anchete psiho-sociale de specialitate. Este vorba despre faptul că acest raport elaborat de către DGASPC este un act administrativ, emis de o instituţie publică iar acesta conţine o parte administrativă, un act de constatare cu caracter social şi o constatare primară de ordin psihologic care trebuie realizată de către un psiholog anagajat sau de un funcţionar public al instituţiei. Obiectivele, instumentele şi procedeele celor două activităţi diferă în mod fundamental.”, a explicat președintele Institutului de Psihologie Judiciară din România.

„La expertiza psihologică avem de-a face cu un intrumentar exclusiv psihologic. În expertiza psihologică profesionistul este cel care îşi asumă opiniile şi recomandările. Vorbim de necesitatea expertizei pentru ca avem un instumental adecvat, specific procedurii judiciare, fiind un domeniu de supra-specializare a psihologului. Raportul de expertiză psihologică trebuie să se raporteze la un necesar de obiective indentificat de instanţa de judecată. Fiecare expertiză psihologică este unică, nu putem avea două exertize identice sau similare pentru că particularităţile copilului, familiei, mediul parental, dezvoltarea psihică sunt diferite.”, a continuat specialistul.

Referindu-se la volumul ideal al raportului de expertiză psihologică, dr. Ștefan Iulian - Laurențiu a subliniat că: „Cel mai eficient raport  este cel care răspunde punctual unor obiective stabilite de instanţă. Nu se recomandă utilizarea unor termeni bombastici sau a noţiunilor psihologice. Trimiterile obsesive la literatura de specialiatate arată gradul de imaturitate profesională a  unui psiholog, care încearcă să se justifice în faţa instanţei.”

La rândul său, psih.dr. Cătălin Luca a discutat despre cele mai frecvente erori întâlnite în cazul evaluării copilului victimă în divorţ. „Unii copii doresc să fie îngrijiţi de ambii părinţi, inclusiv de către părintele abuzator. Este interesantă acestă tendinţă a copilului de a păstra familia, pentru ca să nu existe consecinţe nesănătoase pentru el şi pentru membrii familiei.(...) Se fac foarte multe greşeli de procedură de tactică psihologică. Un expert psiholog trebuie să scoată informaţii importante şi credibile de la copil, informaţii care trebuie trecute în raportul de expertiză psihologică. Primul pas consta în construirea relaţiei, fără să fim implicaţi emoţional, dar cu o neutralitate pozitivă. Intervievatorul nu trebuie să domine conversaţia prin întrebări iar interviul trebuie personalizat. Evaluarea abilităţii copilului de a răspunde la întrebări şi de a oferi detalii se face prin determinarea competenţelor lingvistice, pentru a vedea ce sens dă copilul anumitor cuvinte sau  părţi ale corpului. Stabilirea capacitatii copilului de a face diferenţa între adevăr şi minciună nu este o garanţie a faptului că cel mic va spune adevărul.”, a declarat psih.dr. Cătălin Luca.

Conferinţa "Lansarea Tabloului Experţilor Psihologi. Necesitatea utilizării expertizei psihologice în justiţie"  a fost organizată de Tribunalul Bucureşti, Institutul de Psihologie Judiciară, Baroul Ilfov şi Sănătatea Media Group.

 

Autor: Lavinia Radu

 

Citeşte şi:

Implicarea unui expert psiholog in conflictele de familie solutionate prin mediere aduce beneficii partilor

Dificultatile care pot aparea in cazul expertizei psihologice a copilului cu dizabilitati

Expertiza copilului si a familiei in cazurile privind exercitarea drepturilor parintesti