Peste 60 de persoane s-au adunat la Congresul Național de Istoria Medicinei și a Farmaciei. Ediția cu numărul VIII a fost organizată de Societatea Română de Istoria Medicinei, Societatea Română de Istoria Farmaciei, Catedrele de Istoria Medicinei și Istoria Farmaciei din cadrul UMF „Carol Davila” și Asociaţia Medicală Română. Evenimentul reprezintă o întoarcere în timp pentru a reaminti de cele mai importante evenimente și personalități uitate de-a lungul timpului, dar și pentru a descoperi lucruri noi și pentru a face o analiză pertinentă a istoriei medicinei.
Congresul a fost deschis de Prof. Dr. N. Marcu, Preşedintele SRIM, care a început prin a puncta 3 evenimente importante: împlinirea a 550 de ani de la prima atestare documentară a Bucureștiului; împlinirea a 300 de ani de la martiriul Sfinților Brâncoveni; împlinirea a 85 de ani de la înființarea Societății Române de Istoria Medicinei (14 septembrie 1829). În mesajul de întâmpinare a tuturor celor prezenți la evenimente, Prof. Dr. N. Marcu a realizat o retrospectivă a etapelor prin care a trecut Societatea Română de Istoria Medicinei, una dintre primele societăți de acest gen din lume. A început prin a aminti de inițiatorii Societății Române de Istoria Medicinei și de primul sediu, Dispensarul din Bariera Vergului (București). Acesta a găzduit ședințe cu personalitati din toate specialitățiile. Acolo a fost înființat primul muzeu de Istoria Medicinei și a fost pusă la punct cea mai importantă bibliotecă și arhivă documentară. Din păcate, instaurarea dictaturii proletariatului a dus la deființarea societății, la confiscarea documentelor și lucrărilor și la întemnițarea Dr. Victor Gomoiu, intemeietorul acestei societăți. I. Cantacuzino este cel care readuce Istoria Medicinei în prim plan prin publicarea a numeroase articole pe subiect. În perioada comunismului, după distrugerea SRIM-ul, a fost înființată Uniunea Societății de Științe Medicală, care a fost o organizație lipsită de libertate, în care ideologiile erau impuse, iar constrângerile erau nelipsite. După rememorarea acestei etape sumbre, care îl întristează vizibil pe Președintele SRIM, Prof. Dr. N. Marcu, acesta a vorbit despre etapa de dezvoltare a Istoriei Medicinei, ajungând și la temele principale ale congresului ce sunt dezbătute în perioada 26-28 iunie la Hotelul Howard Johnson. Astfel, în ediția cu numărul VIII se pune accentul pe istoricul vieții academice în medicina și farmacia românească, istoricul neuroștiințelor în România, istoricul medicinei românești în mediul urban, istoricul eticii biomedicale în România și medicina și farmacia în epoca brâncovenească.
“Vreau să le muțumesc participanților, celor care au venit să onoreze cu prezența lor aceast eveniment. Istoria Medicinei nu trece printr-o fază favorabilă. Istoria Medicinei nu primește sprijin. Muzeul de Istoria Medicinei de la Craiova a fost devalizat de mafia retrocedărilor. Muzee de istorie din țară au fost risipite. Vreau să închei pe un ton optimist, cu citat din marele om de cultură Mircea Eliade și care întrebat despre specificul poporului român, spunea: Există ceva în România pe care nici o gafă politică și nici o tragedie istorică nu o poate suprima. Este forța creației, există o vână bogată și fără putință de secat. Lumea ni s-ar fi părut infinit mai tristă și politica mult mai dezastruoasă daca nu ar fi această forță de creație pe care o simțim și care se dezvoltă în jurul nostru. Creația, cercetarea științifică sunt elemente de viitor.”, a încheiat Președintele SRIM, Prof. Dr. N. Marcu.
În continuare a luat cuvântul Prof. Dr. M.C. Irinel Popescu, Preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale, ca a ținut să accentueze faptul că istoricii care au contribuit la Istoria Medicinei erau chiar medici, care au înțeles că o parte din munca lor poate rămâne în istorie. De asemenea, acesta a vorbit despre importanța procesului de validare și de seriozitatea cu care trebuie tratat. Istoria Medicinei trebuie realizată cu onestitate întrucât oferă exemple pentru tinerele generații. Academia de Ştiinţe Medicale încearcă să ajute la procesele de validare, alături de Societățiile Savante, care sunt un filtru important.
Următorul discurs la deschidere a venit din partea Prof. Dr. M.O.C. Bălăceanu Stolnici, Membru de Onoare al Societății, care a început într-o notă umoristică, scuzându-se că stă jos în timp ce vorbește, dar la 91 de ani este mai dificil. Prof. Dr. M.O.C. Bălăceanu Stolnici este o figură unică, ale căror povestiri sunt mereu savurate cu mare interes de public. Întrucât i-a cunoscut îndeaproape pe toți cei implicați în crearea și funcționarea societății, acesta a ținut să amintească anumite nume, care nu sunt pronunțate prea des, dar care au avut o contribuție semnificativă. Astfel, Prof. Dr. M.O.C. Bălăceanu Stolnici a subliniat faptul că la întâlnirile Societății de Istoria Medicinei participau și foarte mulți oameni care nu făceau medicină, dând exemplul fraților Cernăvădeanu, istorici care au ajutat la dezvoltarea societății.
“Am trăit într-un climat în care istoria medicinei făcea parte din viața mea și sunt încântat de faptul că în cadrul Congresului și al rezumatului sunt reamintite o serie de persoane, precum Ureche, un neurolog renumit cu peste 600 de lucrări. Sun personalități pe care mulți le uită, dar care au fost atât de importante”, a precizat Prof. Dr. M.O.C. Bălăceanu Stolnici.
La microfon a urmat Prof. Dr. M.C. C. Ionescu-Tîrgoviște, Preşedintele Asociației Medicale Române care a vorbit celor prezenți despre recunoașterea meritelor medicilor români în Europa. Cel de-al 9-lea Congres Internațional al Istoriei Medicinei a fost organizat la București, iar lucrările medicilor români erau nelipsite din publicația Press Medical, cea mai importantă revistă a lumii din domeniul medical, din acea vreme. Cei din țară erau conectați la ce se întâmpla în străinătate și contribuțiile lor erau extrem de importante. În încheierea discursului, Prof. Dr. M.C. C. Ionescu-Tîrgoviște a reamintit de o conversație ce a avut loc între Tony Blair și ambasadorul Marii Britanii la București. Aflat pentru prima dată în România, Tony Blair l-a rugat pe ambasador să-i spună ce au românii special, iar acesta i-a răspuns: “Faptul că ei sunt aici.” Istoria Medicinei face parte din cultura noastră și contribuie la identitatea noastră ca popor, a fost mesajul pe care Prof. Dr. M.C. C. Ionescu-Tîrgoviște a vrut să-l transmită.
Întrucât se afla la un congres internațional, Prof. Dr. M. Beuran, Preşedintele Societăţii Române de Chirurgie nu a putut fi prezent la congresul de la București, dar și-a transmis mesajul prin Vicepreședintele Societății Române de Chirurgie. Discursul a pus accentul pe importanța istoricilor de medicină, a oamenilor specializați în acest domeniu, susținând faptul că nu trebuie să lipsească dintr-o echipă eficientă de cercetători. La deschidere a fost prezent și Președintele Societății Române de Istoria Farmaciei, Conf. Dr. Farm. Adriana Tăerel care s-a declarat încântată de strânsa legătură și colaborare cu Societatea de Istoria Medicinei, ce s-a concretizat în acest congres comun.
Deschiderea Congresului Național de Istoria Medicinei și Farmaciei a fost încheiat de Prof. Dr. Octavian Buda, care a vorbit despre utilitatea istoriei medicinei în viitor și despre notorietatea internațională, pe care aceasta a asigurat-o românilor de-a lungul timpului. Rolul congresului este de a întări poziția în societate a acestei meserii și activități intelectuale. Prof. Dr. Octavian Buda a încheiat prin înmânarea unor diplome de excelență: “La congres se ține cont și de excelență, de efortul pe care îl depun oamenii de cultură. Am onoarea de a înmâna niște diplome de excelență următorilor participanți: Adriana Tăerel, Bălăceanu Stolnici, Constantin Ionescu Tîrgoviște și Benone Duțescu.” Cel din urmă a ținut și un scurt discurs de mulțumire: “Am emoții pentru buna organizare a congresului. Vă mulțumesc tuturor celor care ați luat cuvântul. Apelez la toți să sprijine Istoria Medicinei care este trecutul și viitorul nostru.”
Autor:Alexandra Necula
Citește și:
Istoria Medicinei si a Farmaciei, rememorata la UMF „Carol Davila”