Micoza sistemica

Micozele sistemice sunt infecțiile fungice care afectează organele interne. În circumstanțele potrivite, ciupercile intrǎ ȋn organismul uman prin plǎmȃni, prin intestin, prin sinusurile paranazale sau prin piele. Ciupercile se pot răspândi apoi prin sȃnge la mai multe organe, provocȃnd probleme grave pacientului.

Cauzele micozei sistemice

Pacientii care au sistemul imunitar compromis sunt mai predispuși la micoze sistemice, dar ele se pot dezvolta și la pacienții sǎnǎtosi. Micozele sistemice pot fi împărțite în două varietăți principale: infecții respiratorii endemice și infecții oportuniste.

Infecțiile respiratorii endemice pot apǎrea la pacienții sǎnǎtoși  cu imunitate normalǎ dar și la cei care au imunitatea compromisǎ. Cele mai  frecvente ciuperici care duc la dezvoltarea acestor boli sunt:  Histoplasma capsulatum ( cauzând histoplasmoza); Coccidioides immiti; Blastomyces dermatitidis ( cauzând blastomicoză); Paracoccidioides brasiliensis; Penicillium marneffei.

Aceste ciuperci se găsesc în special ȋn sol și resturile de lemn. Ciupercile care au ca rezultat numai  infecție sistemică la persoanele imuno-compromise sau bolnave includ: specii de Candida ( cauzează candidoza ),  specii de Aspergillus ( cauzând aspergiloza), Cryptococcus ( cauzând criptococoza),  Zygomycetes. Aceste ciuperci se găsesc în sau pe pielea normalǎ, descompun materie vegetală și excrementele de pasăre și sunt prezente în întreaga lume

Simptomele micozei sistemice

Caracteristicile clinice ale bolii depind de infecția specificǎ și  de care organele au fost afectate . Infecțiile la persoanele cu imunitate normalǎ pot duce la simptome minore (aceasta se numește infecție subclinicǎ). Simptomele generale ale bolii pot include: febră, tuse, pierderea poftei de mâncare. 

 Micozele pulmonare invazive determină în mod obișnuit o tuse uscată, dificultăți de respirație , durere atunci când pacientul respirǎ profund și febră. Hemoptizia (tuse cu sânge ) este, de asemenea, posibilǎ în special în cazul inflamațiilor căilor respiratorii.

Infecția osoasă se poate dezvolta de la răspândirea ciupercii prin sȃnge sau, rareori, prin piele infectata . Febră și durere în oase afectate sunt simptomele principale. Simptome care sugerează o afectare a creierului cauzatǎ de acești fungi includ dureri de cap, convulsii și deficitele în controlul normal al mișcării sau al senzațiilor. Meningita ( inflamarea țesutului din jurul creierului ), se poate dezvolta, ȋn special cauzatǎ de fungii care cauzeazǎ candidoza și criptococoza. Simptomele includ, de obicei, dureri de cap, gât, înțepenit și iritabilitate.

 O varietate de modificări ale pielii pot fi observate în asociere cu micoze sistemice. Leziunile cutanate depinde parțial  și de ciuperca care a duce la apariția acestora.

Tratamentul micozei sistemice

Micozele în general pot fi tratate cu oricare dintre numeroasele antifungice. Una dintre cele mai comune este fluconazolul  sau diflucanul care stau la baza multor medicamente antifungice.

Un antifungic mai puternic este amfotericina B , care este  administratǎ intravenos pentru tratamentul infecțiilor fungice sistemice. Medicamentul este extrem de puternic  și este adesea rezervat pentru infecțiile rezistente la alte forme de tratament. 

 

Autor: Lavinia Radu

Citește și:

Dizenteria

Antibioticele si modul in care acestea actioneaza