Tratamentul fibromului uterin

Fibromul uterin este o excrescențǎ benignǎ la nivelul uterului, acesta apărând, de multe ori, o datǎ cu atingerea vȃrstei reproductive. Fibroamele nu sunt asociate cu un risc crescut de cancer și aproape niciodatǎ nu dezvoltǎ cancer.

Studiile aratǎ cǎ trei femei din cinci au dezvoltat un fibrom uterin în timpul vieţii, dar cele mai multe femei nu sunt conștiente de acest lucru, deoarece fibromul este asimptomatic de multe ori. Descoperirea lor se poate face ȋntȃmplǎtor, ȋn timpul unui examen cu ultrasunete prenatal sau a unui exemen de rutinǎ.

Ȋn general, fibromul uterin nu necesitǎ tratament, decȃt ȋn cazul unor simptome precum: durere bruscă pelvinǎ, sȃngerǎri menstruale abundente, infertilitate, probleme urinare, sȃngerǎri ȋntre menste, durere la contact sexual.

 

Fibromul este caracterizat de poziția pe care o are ȋn uter:

• Fibromul uterin subseros - localizat pe suprafața exterioarǎ a uterului
• Fibromul uterin submucos - situat în interiorul cavitǎții uterine sub mucoasa uterului
• Fibromul uterin intramural – situat pe peretele muscular al uterului
• Fibromul uterin pediculat – fibromul se poate dezvolta fie ȋn interiorul uterului fie ȋn exterior
• Fibromul uterin cervical - situat ȋn apropierea vaginului
• Fibromul uterin corporal – asimptomatic
• Fibromul uterin istmic – este situat ȋn apropierea colului

 

Tratamentul fibromului uterin

 

Alegerea tratamentului se face ȋn funcție de tipul de fibrom uterin, de simptome și ȋn funcție de vȃrsta pacientei. Ȋn cazul fibroamelor asimptomatice sau cu simptome ușoare, tratamentul nu este necesar. Este recomandat, ȋn schimb, control medical regulat pentru a urmǎri evoluția fibromului.

Tratamentul medicamentos

Medicamente includ:

Hormonul natural de eliberare a gonadotropinei (gnrh). Medicamentele trateazǎ fibromul prin creșterea estrogenului natural şi diminuarea nivelurilor de progesteron. Tratamentul induce menopauzǎ.

Androgeni. Hormoni similari testosteronului pot opri în mod eficient anemia cauzatǎ de menstruaţia abundentǎ şi chiar micșora fibromul. Cu toate acestea, acest medicament este foarte rar utilizat din cauza efectelor sale neplǎcute.

Alte medicamente

Contraceptivele orale pot ajuta la controlul sȃngerǎrii menstruale, dar nu reduc dimensiunea fibromului. Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), care nu sunt medicamente hormonale, pot fi eficiente ȋn alinarea durerii legate de fibrom, dar nu reduc sȃngerǎrile cauzate de fibrom.

Mai pot fi utilizate și alte tipuri de terapii, ȋn funcție de simptomele pe care le au pacientele: menstruații abundente și dureri (contraceptive sau antiinflamatoare), infertilitate (nu se cunoaște cu certitudine dacǎ fibromul afecteazǎ fertilitatea, ȋnsǎ ȋn cazul ȋn care se dorește o sarcinǎ, fibromul trebuie extirpat), anemia (dieta echilibratǎ, bogatǎ ȋn fier).

 

Tratamentul chirurgical

Miomectomia

În cadrul acestei proceduri chirurgicale, chirurgul ȋndepǎrteazǎ fibromul, existȃnd ȋnsă un risc de recurenţă. Miomectomiile sunt de mai multe tipuri:

Miomectomie abdominalǎ. Dacǎ sunt prezente mai multe fibroame, mari sau foarte profunde, medicul poate folosi o procedură chirurgicalǎ abdominalǎ pentru a le elimina.

Miomectomie laparoscopicǎ. Sunt utilizate instrumente subţiri, introduse prin mici incizii ȋn abdomen pentru a elimina fibroamele mici din uter.

Miomectomie histeroscopicǎ. Utilizatǎ pentru tratarea fibroamelor accesibile prin cavitatea uterinǎ (fibroame submucoase).

 

Histerectomia

Reprezintǎ intervenţia chirurgicală majoră prin care uterul este eliminat ȋn ȋntregime, fiind recomandatǎ pacientelor care nu ȋși mai doresc copii. Este singurul tratament care eliminǎ definitiv fibromul.

 

Proceduri noninvazive de tratare a fibromului

Mioliza. În cadrul acestei proceduri laparoscopice, un curent electric sau un laser, distruge fibromul prin micșorarea vaselor de sȃnge care ȋl hrǎnesc. O procedură similară numită crimioliza îngheaţă fibromul. Riscurile reapariţiei fibromului dupǎ aceste proceduri nu a fost studiate.

Embolizarea fibromului uterin

Este o alternativǎ nonchirurgicalǎ, se considerǎ cǎ amelioreazǎ simptomele multor paciente, riscul de apariție a infecțiilor severe, a menopauzei și infertilitǎții fiind destul de mic.

Pe o masǎ de angiografie, pacienta este anesteziatǎ la nivelul șoldului, pentru ca medicul care efectueazǎ procedura sǎ poatǎ ajunge ȋn zona arterelor uterine prin puncția arterei femurale.

Cu ajutorul cateterului, particule mici de embolizare sunt injectate ȋn arterele care furnizează fluxul de sânge la fibrom, făcându-l să se micşoreze.

Avantajul major al acestei proceduri este reprezentat de faptul cǎ pacienta poate avea copii dupǎ aceastǎ procedurǎ noninvazivǎ, spre deosebire de tehnicile utilizate de tratamentul chirurgical.