Ghimbirul

 Ghimbirul (Zingiber officinale) este utilizat ca plantǎ medicinală ȋn culturile asiatice, indiene și arabe ȋncǎ din cele mai vechi timpuri. În China, ghimbirul era folosit pentru digestie, diaree dar și pentru greață. De asemenea, ghimbirul este folosit în întreaga lume ca un important condiment pentru gătit. Ghimbirul este originar din Asia, loc ȋn care acesta are o istorie de cel puțin 4400 ani.

 

Consumul de ghimbir ajutǎ ȋn reducerea inflamațiilor, are proprietǎți antiinflamatorii, crește producția organismului de salivǎ, ameliorează și sprijină digestia dar ajutǎ și la curǎțarea rinichilor și a intestinelor pentru a elimina toxinele din organism. Planta conține vitaminele C, E și B6 dar și calciu, fier, magneziu, mangan, potasiu, proteine, carbohidrați și fibre alimentare.

Rǎdǎcina de ghimbir poate fi utilizatǎ sub formǎ de extract, tincturi, capsule și uleiuri volatile. De asemenea, aceasta poate fi consumatǎ proaspǎtǎ sau consumatǎ sub formǎ de ceai.

 

Utilizare:

Uz intern:

• Rǎul de mișcare

• Greațǎ și vǎrsǎturi asociate sarcinii

• Greața cauzata de chimioterapie

• Osteoartritǎ

• Previne formarea chiagurilor de sȃnge

• Cancer

Uz extern:

• Intinderi musculare

• Luxații

 

Contraindicații:

Utilizat ȋn cantitǎți mari, ghimbirul poate duce la apariția reacțiilor adverse și poate interacționa cu alte plante medicinale, suplimente sau medicamente, din acest motiv este bine sǎ folosiți planta cu precauție.

Persoanele care suferǎ de urmǎtoarele afecțiuni nu trebuie sǎ consume ghimbir fǎrǎ acordul medicului:

• Calculi biliari

• Ȋnainte de realizarea unei intervenii chirurgicale

• Boli cardiovasculare

• Diabet

• Femeile ȋnsǎrcinate

• Persoanele care utilizeazǎ medicamente anticoagulante

Autor: Lavinia Radu

Citește și:

Traista ciobanului, un antihemoragic natural

Beneficiile semintelor de chimen