Scarlatina

Scarlatina este o consideratǎ o boalǎ a copilariei, fiind o afecțiune ce se  caracterizeazǎ printr-o erupție roșiaticǎ, ce acoperă cea mai mare parte a corpului. Scarlatina este aproape întotdeauna însoțită de durerea în gât și de febră mare. Boala apare cel mai frecvent la copiii cu vȃrste ȋntre 5  și 15 ani. Deși inițial scarlatina a fost  considerată o boală gravă, tratamentul cu antibiotice a scǎzut riscurile asociate bolii. Cu toate acestea, dacǎ este lǎsatǎ netratatǎ poate duce la multe complicații grave, care  afectează inima, rinichii dar și alte organe.

 

Cauzele care duc la dezvoltarea scarlatinei

Boala este produsǎ de streptococii beta-hemolitici de grup A. În cazul scarlatinei, bacteria  eliberează o toxină care produce erupții cutanate pe corp dar și restul simptomelor. Infecția se răspândește de la persoană la persoană prin picăturile respiratorii atunci cȃnd o persoanǎ infectatǎ tușeste sau strǎnutǎ fǎrǎ sǎ ȋși acopere gura. Perioada de incubație, variazǎ ȋntre două până la patru zile, dupǎ care simptomele se instaleazǎ brusc.

 

Simptomele scarlatinei

La începutul infecției, limba copilul poate  avea un aspect gǎlbui dupǎ care amigdalele copilului vor deveni roșii și umflate. Erupțiile cutanate izbucnesc, de obicei,  în a doua zi. Aceste apar inițial ca niște pete mici roșii la nivelul axilelor, al gȃtului, al pieptului, ȋn zona inghinalǎ, dupǎ care se rǎspȃndesc rapid. 

Erupțiile cutanate, roșeața feței și a limbii dureazǎ, de obicei, aproximativ o săptămână. După ce aceste semne și simptome s-au diminuat, erupții cutanate vor face coajǎ, ceea ce indicǎ vindecarea. Alte semne și simptome asociate cu scarlatina sunt:

• Febrǎ mai mare de 38,3 grade Celsius

• Dificultate la înghițire

• Mȃncǎrimi

• Creșterea ganglioni limfatici de la nivelul gȃtului

• Greață sau vărsături

• Dureri de cap

 

Diagnosticarea scarlatinei

Cazurile de scarlatină sunt, de obicei, diagnosticate și tratate de medicii pediatri sau medicii de familie. Medicul va analiza simptomele copilului pentru a elimina posibilitatea altor boli. De exemplu, scarlatina se poate confunda cu rujeola, o infecție virală, care este, de asemenea, asociatǎ cu febră și erupții cutanate. Cu toate acestea, scarlatina se diferențiazǎ prin suprafața afectatǎ de erupțiile cutanate, prezența durerii în gât dar și prin  lipsa de inflamație severă a ochiului, ȋmpreunǎ cu congestia nazalǎ care ȋnsoțește, de obicei, rujeola. Medicul poate recomanda un exudat faringian pentru a vedea despre ce bacterie este vorba. Tehnica nu este dureroasǎ iar ȋn cadrul acesteia medicul preleveazǎ o mostrǎ din bacteriile care cauzează simptomele.

 

Tratamentul scarlatinei

Cu ajutorul tratamentului cu antibiotic, recuperarea este destul de rapidă, deși erupțiile cutanate vor mai persista timp de cȃteva zile. Lǎsatǎ netratatǎ, o  astfel de infecție poate avea complicații grave, inclusiv apariția de  abcese pe amigdale. Asigurați-vă de faptul cǎ cel mic respectǎ tratamentul impus de medic, pe perioada recomandatǎ de acesta, astfel ȋncȃt șansele de reapariție a bolii sǎ fie foarte mici.  

Sfaturi pentru acasǎ:

• Folosiți acetaminofenul sau ibuprofenul pentru a calma disconfortul și pentru a reduce febra copilului. Nu utilizați aspirinǎ deoarece acesta poate provoca sindromul Reye, o boalǎ rarǎ, dar care poate produce complicații majore. 

• Folosiți un umidificator  pentru a reduce inflamația și uscǎciunea de la nivelul gȃtului.

• Asigurați-vă că acesta se odihnește și bea multe lichide, inclusiv supǎ cǎldǎ.

 

Autor: Lavinia Radu

 

Citește și:

Oreionul

Diareea acuta la copii