Spondilita anchilozantă este o boală cronică care afectează în principal articulaţiile sacroiliace şi articulaţiile coloanei vertebrale. Spondilita anchilozantă face parte din categoria bolilor reumatice autoimune, categorie din care mai fac parte reumatismul articular, vasculita, artrita cu psoriazis, artrita idiopatică juvenilă, colagenoza, granulomatoza Wegener.
Există mai multe denumiri pentru spondilita anchilozantă. Printre acestea, pelvispondilita, spondilita anchilopoetică sau boala Marie-Strumpell. Cei care au descris boala au fost Pierre-Marie şi Strumpell şi, mai târziu, Bechterew, ale căror nume au fost folosite pentru a descrie formele clinice ale bolii. Numele latinesc este Spondylitis Ankylopoetica, adică: un proces de inflamare a articulaţiilor vertebrelor care are ca urmare înţepenirea acestora.
Boala afectează în general bărbații, iar simptomele sale apar, de obicei, la maturitate.
Simptome
La bărbați, boala este de două ori mai frecventă ca la femei. În primă fază, apar dureri cronice și rigiditate în partea de jos a coloanei vertebrale, însă durerea poate iradia. Alte simptome sunt:
-oboseala cronică,
-apariția aftelor,
-limitarea mișcărilor coloanei vertebrale și a expansiunii toracice,
-irită,
-modificări radiologice caracteristice sacroiliace,
-durere în piept.
De asemenea, peste 20% din persoanele care suferă de această boală au probleme oculare.Ochii devin roşii şi dureroşi, au o sensibilitate crescută la lumină, lăcrimează mereu, iar vederea este încețoșată.
Deși se presupune că una din cauzele acestei boli ar fi predispoziția genetică și o infecție care declanșează boala, încă nu se cunosc cauzele exacte. S-a constatat existenţa unei legături între poliartrită, spondilartrită şi inflamaţia intestinului.
Două persoane dintr-o mie suferă de această afecţiune care apare la persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 35 de ani şi e mai des întâlnită la bărbaţi decât la femei. Boala evoluează la fiecare persoană diferit. La bărbaţi e în general mai agresivă decât la femei. Boala poate avea ca urmare, în cazul ambilor, scăderea drastică a calității vieții.
Diagnostic
Nu există un test direct pentru diagnosticarea acestei boli. Radiografiile, pe care se pot observa schimbările coloanei specifice bolii, este metoda principală pentru diagnoză. Din păcate, aceste schimbări apar doar după aproximativ 10 ani, iar diagnosticarea în stadii incipiente este dificilă. Se mai poate verifica şi existenţa genei HLA-B27, care împreună cu simptomele specifice poate conduce la diagnoză.
Tratament
Spondilita anchilozantă nu se poate vindeca, dar evoluţia sa poate fi oprită, cu un tratament adecvat. De exemplu, se poate opri procesul de inflamare cu medicaţie, se pot combate durerea şi înţepeneala, se poate stimula capacitatea de mişcare şi se pot păstra forma şi funcţia coloanei vertebrale. Pe lângă tratamentul medicamentos se recomandă efortul fizic în fiecare zi.
Autor: Andra Silivestru
Citește și:
Gonartroza – cauze, diagnosticare si tratament