Artrita

Artrita reprezintă inflamarea uneia sau a mai multor articulaţii. Principalele simptome ale artritei sunt dureri articulare şi rigiditatea acestora, care se agravează, de obicei, cu înaintarea în vârstă. Cele mai comune tipuri de artrită sunt osteoartrita şi artrita reumatoidă.

 

 

Osteoartrita este cauzată de uzura articulaţiilor, în timp ce artrita reumatoidă este o boală autoimună. Alte tipuri de artrită pot fi cauzate de cristalele de acid uric, infecţii sau chiar de boli precum psoriazisul sau lupusul.

Tratamentele variază în funcţie de tipul de artrită. Principalele obiective ale tratamentului artritei sunt de a reduce simptomele şi de a îmbunătăţii calitatea vieţii.

Tipuri de artrită

Osteoartrita – apare atunci când cartilajul îşi pierde elasticitatea, acesta devenind mai uşor de deteriorat. În cele din urmă, oasele se pot freca unele de altele cauzând dureri foarte severe.

Poliartrita reumatoidă - aceasta este o formă de artrită inflamatorie. Poliartrita reumatoidă este semnificativ mai frecventă la femei decât la bărbaţi şi, în general, apare atunci când pacientul are vârste cuprinse între 40 şi 60 de ani.

Artrita infecţioasă (artrita septică) - cauzează o infecţie în lichidul sinovial şi în ţesuturi. Acesta este cauzată de bacterii, fungi sau virusuri. Persoane sensibile la această forma a bolii sunt cele care au deja o formă de artrită.

Artrita reumatoidă juvenilă (ARJ) - afectează persoanele până în 16 ani, iar boala are trei stadii, în funcţie de numărul de articulaţii afectate.

Alte tipuri de artrită pot fi: artrita genunchiului, artrita psoriazică, artrita cauzată de bolile inflamatorii intestinale, artrita reactivă; guta.

 

Cauzele care duc la apariţia artritei

Durerea asociată cu artrita este cauzată de procesul de degradare care are loc la nivelul articulaţiilor. Articulaţiile sunt alcatuite din:

Cartilaj. Este un strat dur care permite oaselor să alunece lin unul pe altul, acoperă suprafaţa osoasă şi previne frecarea directă a oaselor.

Capsula comună. Această membrană înconjoară spaţiul dintre oase şi conţine lichid sinovial care hrăneşte cartilajul. Lichidul sinovial este produs de către membrana sinovială.

Membrana sinovială. Aceasta secretă lichid sinovial, găsit în spaţiul dintre cartilaje.

 

Simptomele artritei

Cele mai frecvente simptome ale artritei implică articulaţiile dureroase. În funcţie de tipul de artrită, simptomele pot include:

• Dureri la nivelul uneia sau a mai multor articulaţii, în special dureri nocturne, care pot trezi pacientul.
• Rigiditatea articulaţiilor, în special dimineaţa.
• Umflături.
• Roşeaţă.
• Scăderea mobilităţii.

 

Diagnosticul artritei

Teste de laborator (urină, sânge şi teste ale lichidului din capsula comună).

Teste imagistice:

Radiografia. Folosind un nivel scăzut de radiaţii pentru a vizualiza osul, radiografiile pot arăta pierderea de cartilaj sau leziunile osoase. Radiografiile sunt adesea folosite pentru a urmări progresia bolii.

Tomografia computerizată (CT). Această tehnică poate vizualiza atât osul cât şi ţesuturile moi din jur.

Imagistica prin rezonanţă magnetică (RMN). Prin combinarea undelor radio, cu un câmp magnetic puternic, RMN-ul poate produce imagini mai detaliate ale ţesuturilor moi, cum ar fi tendoanele şi ligamentele.

Artroscopia. Se realizează prin introducerea unui tub mic, flexibil (artroscop) printr-o incizie în apropierea articulaţiei. Artroscopul transmite imagini din interiorul articulaţiei la un ecran.

 

Tratamentul artritei

Tratamentul artritei se concentrează pe ameliorarea simptomelor şi pe îmbunătăţirea funcţionării articulaţiilor.

Tratamentul medicamentos

Medicamente utilizate pentru tratarea artritei variză în funcţie de tipul de artrită. Medicamentele utilizate în mod obişnuit includ:

Analgezicele. Aceste tipuri de medicamente ajută la reducerea durerii, dar nu au niciun efect asupra inflamaţiei.

Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Acestea reduc atât durerea cât şi inflamaţia.

Medicamentele antireumatice modificatoare (metotrexatul şi hidroxiclorochina). Sunt utilizate pentru a trata artrita reumatoidă, prin încetinirea sau oprirea sistemul imunitar în demersul său de a ataca articulaţiile.

Corticosteroizii. Această clasă de medicamente reduce inflamaţia şi suprimă sistemul imunitar. Corticosteroizii pot fi luaţi pe cale orală sau pot fi injectaţi direct în articulaţiile durerose.

 

Terapia fizică

Terapia fizică poate fi de ajutor pentru anumite tipuri de artrită. Exerciţiile pot îmbunătăţi mişcarea şi pot consolida muşchii din jurul articulaţiilor.

Terapia ocupaţională

Terapia ocupaţională poate învăţa pacienţii cum să reducă presiunea asupra articulaţiilor, în special în desfăşurarea activităţilor de zi cu zi. Ergoterapeutul vă poate ajuta să vă modificaţi mişcările astfel încât acestea să nu agraveze artrita.

Tratamentul chirurgical

Intervenţiile chirurgicale în cazul artritei sunt considerate o ultimă opţiune de tratament. Când daunele cauzate de artrită sunt severe sau atunci când durerea interferează cu activităţile de zi cu zi, chirurgia poate fi o opţiune, în scopul reducerii durerii şi pentru a restabili funcţia articulaţiilor. Acestea pot fi:

Artrodeza.

Artroplastia.

Osteotomia

Sinovectomia.

Recent, cercetătorii finlandezi au realizat primul implant autodegradabil din lume, care permite pacienţilor să îşi "crească" propriile articulaţii. Acesta implant a fost creat pentru articulaţiile mici de la picioare şi mâni. Implantul este confecţionat dintr-un material care conţine zahăr şi stimulează ţesuturile pacienţilor să producă o nouă articulaţie, ce asigură o barieră între oase, evitându-se astfel frecarea care produce dureri severe.

După ce noua articulaţie s-a format, implantul se dezintegrează treptat şi este asimilat în fluxul sangvin. Însă aceste articulaţii trebuie înlocuite la fiecare 10 ani deoarece pot „roade" oasele şi ţesuturile înconjurătoare.

 

Prevenirea artritei

Pentru prevenirea artritei se recomandă un stil de viaţă sănătos. Câteva sfaturi pentru prevenirea acestei boli includ:

• O dietă echilibrată care să asigure o greutate corporală optimă. Femeile supraponderale au un risc mai mare de a dezvolta osteoartrită la genunchi.
• Suplimente de vitamine şi minerale pentru persoanele cu niveluri scăzute de vitamina D.
• Exerciţii fizice în mod regulat pentru a întări musculatura din jurul articulaţiilor şi pentru a creşte densitate osoasă.
• Evitaţi fumatul şi limitaţi consumul de alcool pentru a evita osteoporoza. Ambele obiceiurile slăbesc oasele.

 

Pentru persoanele care suferă deja de această boală:

Deşi artrita poate face sarcinile de zi cu zi mult mai dificile şi obositoare, există multe tehnici şi terapii care, combinate, vor ameliora boala, comparativ cu netratarea acesteia.

Este important ca persoanele cu artrită să înceapă tratamentul cât mai devreme. Deşi nu există niciun tratament specific pentru artrită, există terapii care minimizează simptomele, făcând astfel viaţă de zi cu zi mai uşoară.

Discutaţi deschis cu membrii familiei despre artrită, explicaţi-le acestora cum vă afectează, astfel încât să primiţi sprijinul şi înţelegerea de care aveţi nevoie pentru a învaţa să controlaţi această boală.

 

Citeşte şi:

Poliartrita reumatoida creste riscul de aparitie a fibrilatiei atriale