Teama de esec

Eșecul este o experințǎ care provoacă multe sentimente, cum ar fi dezamăgire, furie, frustrare, tristețe, regret  și confuzie. Oamenii care au o teamă de eșec sunt motivați sǎ evite orice acțiuni ce s-ar putea ȋncheia cu un eșec  deoarece  nu pot gestiona emoțiile care rezultǎ ȋn urma unui eșec: de dezamăgire, furie, frustrare sau chiar rușine.

Rușinea la acest nivel este o emoție psihologicǎ toxica pentru că în loc sǎ ne parǎ rau doar de actiunile noastre (vinovăție) sau de eforturile (regrete), rușinea resimțita ȋn urma unui esesc ne schimbǎ opinia despre noi ca oameni și ȋncepem sǎ ne ȋndoim de toate capacitǎțile noastre. Rușinea ajunge la centrul egoului nostru si afecteazǎ  stima de sine și chiar bunǎstarea emoționalǎ. 

Cauzele care pot duce la apriția fricii de eșec:

• Viziune mult prea simplistǎ asupra vieții

• Perfecționismul - ȋn acest caz  eșecul este privit ca o experințǎ umilitoare

• Expunerea intensǎ la critici de-a lungul vieții si mai ales ȋn prima parte a vieții

• Trauma esecului 

• Complexul de inferioritate – apare la persoanele care se subestimeaza in mod constant si care nu cred ȋn șansa lor de a realiza ceea ce ȋși propun.

Problema principală ȋn ceea ce privește teama de eșec este faptul că acesta tinde să funcționeze la un nivel inconștient. Există două lucruri importante pe care le puteți face pentru a nu mai lasa teama de eșec sǎ influențeze comportamentul dvs. :

Acceptați-vǎ propriile frici - Este important să acceptați că eșecul vǎ produce fricǎ și rușine.  Aducerea acestor sentimente la suprafața vǎ poate ajuta să obțineți empatie de la persoanele de încredere, iar acest lucru vǎ poate aduce un plus de ȋncredere chiar și dumneavoastǎ din moment ce simțiți cǎ persoanele apropiate cred ȋn realizǎrile dumneavoastra.

Dupǎ recunoașterea problemei puteți ȋncepe să acționați ȋmpotriva acestui „inamic interior”, pentru a deveni mai rezistent și pentru a acționa în propriul nostru interes. La început, reprimarea fricii și evitarea comportamentului „nu pot, nu sunt ȋn stare, mai bine nu mǎ implic” ne va provoca anxietate. Voacea noastrǎ interioarǎ ne poate face sa ne simțim vulnerabili și chiar  sǎ experimentǎm frică la început. În cele din urmă, în cazul în care suntem persistenți în a acționa împotriva fricii, aceasta va începe să se estompeze.

Astfel, rezistența emoționalǎ este o calitate care permite oamenilor sǎ faca față provocărilor vieții.  Mai mult, numeroși specialisti considerǎ că perceperea obstacolelor și ȋncercarea de a depǎși aceste obstacole ne ajutǎ sǎ devenim mai puternici, iar omul ȋncepe sǎ aibǎ sentimentul cǎ ȋși poate controla viața.

Teama noastrǎ de eșec ne poate limita și  ne poate ȋmpiedica sǎ avem viața pe care o dorim. Ne poate face sǎ stam pe loc, fǎrǎ sǎ ȋncercǎm tot ceea ce vrem sǎ experimentǎm. Deși frica ne oferǎ inițial un sentiment de securitate, de comoditate „decȃt sǎ eșuez mai bine nu ȋncerc” ȋnsǎ ȋn timp, frustrarile ȋși vor spune cuvȃntul. Oricȃt am ȋncerca sǎ ne autoprotejǎm, ȋn mod inevitabil experimentǎm respingere sau dezamăgire, iar la modul nostru de a face față acestor lupte este lucrurul care ne face cu adevǎrat rezistenți. Doar prin depǎșirea vocii noastre interioare critice putem face un pas vital ȋn a deveni mai rezistenți din punct de vedere emoțional. Cu toate acestea, primul pas în a face orice acțiune cu ȋncredere, fie cǎ acesta va fi un eșec sau un succes, se referǎ la debarasarea de vocea interioarǎ extrem de criticǎ care se hrănește cu teama de eșec.

 

Autor: Lavinia Radu

Citește și:

Deficientele de invatare la copil

Ce sa faci cand esti victima a violentei domestice?