Efectele stresului asupra organismului

Stresul este o reacție psihologică și fizică normală la stilul de viațǎ modern, tot mai dezvoltat. Cȃnd creierul percepe o amenințare, semnalele se transmit corpului pentru ca acesta sǎ elibereze o explozie de hormoni, cu scopul de a alimenta capacitatea organismului de a rǎspunde la stres. Fără un management corect al stresului, de multe ori corpul  rǎmȃne în alertă ceea ce, ȋn timp, afecteazǎ organismul ȋn numeroase moduri. Nu trebuie sǎ așteptați până când stresul are un impact negativ asupra sănătății dumneavoastră, asupra relațiilor sau asupra calitǎții vieții. 

Corpul uman rǎspunde la stres prin activarea sistemului nervos și a  hormonilor specifici. Hipotalamusul trimite semnale glandelor suprarenale pentru a produce adrenalinǎ și cortizol, iar aceștia sunt  eliberați  ȋn sȃnge. Acești hormoni accelereazǎ ritmul cardiac, respirația, tensiunea arterială și metabolismul. Vasele de sȃnge permit trimiterea unui flux de sȃnge mai mare cǎtre  grupele musculare mari. De asemenea, ficatul elibereazǎ o parte din glucoza stocatǎ pentru a crește energia corpului iar transpirația este produsǎ pentru răcirea organismului. Toate aceste schimbări fizice pregăteasc persoana pentru ca aceasta sǎ acționeze rapid ȋn cazul unei situații ce necesitǎ o acțiune imediatǎ.

Rǎspunsul la stres  este critic în situații de urgență,  ȋnsǎ acesta poate fi, de asemenea, activat și într-o formă mai ușoară. Stresul ce afecteazǎ psihicul pe termen lung este mai greu de gestionat și produce mai multe probleme individului. Astfel, sistemul nervos este ȋntr-o continuǎ presiune iar organismul pompeazǎ hormoni de stres  pe o perioadă îndelungată. Acest lucru poate uza rezervele organismului, amplificǎ senzația de epuizare, slăbesc sistemul imunitar al organismului și agraveazǎ și alte probleme de sǎnǎtate existente.

 

Simptomele stresului prelungit

Stresul poate afecta corpul, gȃndurile dar și comportamentul unui individ. Stresul prelungit poate contribui la probleme de sanatate, cum ar fi hipertensiunea arterială, boli de inimă, obezitatea sau diabetul. De asemenea, dacă aveți dureri în piept, mai ales în cazul în care acestea apar ȋn timpul activitǎții fizice sau este însoțită de dispnee, transpirații, amețeli, greață, sau dureri radiante în umăr și braț, trebuie sǎ primiți ajutor de urgențǎ deoarece acestea pot fi semnalele unui atac de cord.

 

Alte simptome:

• Probleme de memorie

• Anxietate

• Iritabilitate

• Depresie

• Diaree sau constipație

• Greață, amețeli

• Dureri în piept, bătăi rapide ale inimii

• Rǎceli frecvente

• Abuzul de alcool

• Insomnie

• Izolare

 

Managementul stresului

Stresul nu poate fi eliminat din viața unui individ ȋnsa acesta poate controla cât de mult este afectat de stres. Tehnicile de relaxare cum ar fi yoga, meditația și respirația profundă activǎ  sunt o modalitate de relaxare a organismului. Practicate cu regularitate, aceste activități conduc la o reducere a nivelului de stres și aduc, de asemenea, capacitatea de a rămâne calm ȋn suituații mai stresante. 

• Ȋncercați sǎ vǎ odihniți ȋn perioadele de stres

• Exercițiile regulate ajutǎ oamenii sǎ gestioneze stresul

• Doză sănătoasă de optimism poate ajuta ca perioada sǎ parǎ mai puțin stresantǎ

• Rezolvați mai ȋntȃi problemele mici, pentru cǎ acestea dau un sentiment de control iar pe măsură ce cǎpǎtați mai multǎ ȋncredere puteți dezvolta anumite abilitǎți ȋn ceea ce privește gestionarea stresului.

 

Autor: Lavinia Radu

 

Citește și:

Arahnofobia – cauze si tratament

Abordarea psihologica a pacientului