Tulburarea de mȃncat compulsiv se referǎ la obiceiul unei persoane de a mȃnca din alte motive decât foamea. Acesta poate mânca pentru că este trist, deprimat, stresat, singur sau poate utiliza mȃncarea drept recompensǎ. Consumul unor alimente ȋn astfel de situații aduce o senzație de liniștite ce poate distrage atenția pacientului de la ceea ce ȋl deranjează cu adevǎrat.
Ȋn cazul pacientului care mǎnȃncǎ pe fond emoțional, acesta nu mai ascultǎ semnalele organismului de foame sau semnalele de sațietate. De obicei, mȃncatul emoțional interfereazǎ cu o dietǎ sǎnǎtoasǎ, mai ales cǎ pacientul alege ȋn astfel de momente dulciurile sau alimentele de tip fast food.
Cauzele mȃncatului compulsiv
Mȃncatul compulsiv poate avea mai multe cauze iar acestea sunt:
Anomalii biologice sau dezechilibre nutriționale - există dovezi că nivelurile scăzute ale serotoninei din creier joacǎ un rol important ȋn alimentația compulsivǎ;
Cauzele sociale și culturale - presiunea socială de a arǎta ȋntr-un anume fel poate provoca o astfel de problemǎ emoționalǎ, iar copii sunt cei mai expuși la astfel de comentarii critice;
Cauzele psihologice - depresia, anxietatea și mâncatul ȋn exces sunt strâns legate. De asemenea, stima de sine scǎzuta, singurătatea și nemulțumirea pot contribui la mȃncatul pe fond emoțional.
Simptomele mȃncatului compulsiv
Pacienții ce experimenteazǎ mȃncatul emoțional apeleazǎ la hranǎ pentru a se calma, iar acest lucru devine o problemă atunci când interesul persoanei este de a se hrǎni doar pentru a-și ȋmbunǎtǎți starea de spirit. Pacientul poate:
• Ȋngurgita rapid cantitǎți mari de mȃncare
• Pe mǎsurǎ ce mǎnȃncǎ simte cum se calmeazǎ
• Nu este niciodatǎ sǎtul indiferent de cantitatea de hranǎ consumatǎ
• Ȋși ascunde hrana pentru a o mȃnca ȋn secret
• Dupǎ ce a consumat cantitǎți mari de mȃncare, pacientul se poate simți vinovat
Tratamentul mȃncatului compulsiv
Pentru a depăși mȃncatul emoțional, este important ca pacientul sǎ înțeleagă care sunt poblemele care au condus la un astfel de comportament. De aceea, tratamentul implică atȃt abordarea problemelor emoționale, dar și abordarea celor de comportament.
Tratamentul ar trebui sǎ includǎ psihoterapia pentru a ajuta persoanele să învețe noi metode de a face față stresului și sentimentelor negative, cât și informarea ȋn ceea ce privește alimentația sănătoasǎ. În plus, pentru persoanele care suferă de obezitate, pierderea ȋn greutate și controlul greutǎții va fi, de asemenea, o parte importantă a tratamentului.
Profesioniștii care oferă tratament pentru tulburǎrile de alimentație sunt: psihiatrii, psihologii și nutriționiștii. Terapia poate ȋnvǎța pacientul cum sǎ se abținǎ și cum ȋși poate elibera sentimentele și ȋn alt mod decȃt prin mȃncare. Trei tipuri de tratament sunt deosebit de utile în tratamentul mȃncatului compulsiv:
Terapia cognitiv-comportamentală - se concentrează asupra gândurilor disfuncționale și comportamentelor implicate în mâncatul compulsiv. Terapeutul va ajuta pacientul să recunoască ce anume declanșează problema, dar și cum sǎ evite sau sǎ combatǎ acestǎ problemǎ.
Psihoterapia interpersonală - se concentrează pe problemele interpersonale care contribuie la mȃncatul compulsiv. Terapeutul va ajuta pacientul să ȋși îmbunătățeascǎ abilitățile de comunicare și sǎ dezvolte relații sănătoase cu membrii familiei și cu prietenii.
Terapie comportamental-dialectică combinatǎ cu tehnici cognitiv-comportamentale, ce au ca scop ȋnvǎțarea pacientului sǎ ȋși regleze mai bine emoțiile și sa facǎ fațǎ stresului.
Pacientul poate participa și la sesiuni de terapie de grup, alǎturi de alți pacinți care se confruntǎ cu aceeași problemǎ.
Se recomandǎ sǎ:
• Mȃncați trei mese pe zi, iar ȋntre aceste mesǎ sǎ aveți cȃteva gustǎri sǎnǎtoase
• Beți multǎ apǎ
• Evitați alimentele care v-ar putea ispiti
• Faceți sport
• Pǎstrați un jurnal alimentar
• Cereți sprijin familiei sau prietenilor
• Alegeți sǎ faceți alte activitǎți atunci cȃnd ȋntervine plictiseala
• Aruncați gustǎrile nesǎnǎtoase
Autor: Lavinia Radu
Citește și:
Astenia de primavara
Claustrofobia – cauze si tratament