Depresia la adulti

Depresia este o boală psihică care provoacă un sentiment persistent de tristeţe precum şi pierderea interesului în derularea oricărei activităţi.

Depresia poate provoca, de asemenea, simptome fizice. Depresia poate duce  la o varietate de probleme emoţionale şi fizice. Pacienţii pot avea probleme în exerciatarea activităţilor de zi cu zi, putând experimenta pierderea motivului de a trăi. Depresia nu este o slăbiciune, ci  este o stare care nu poate fi controlată, este o boală cronică, ce necesită tratament pe termen lung.
Majoritatea persoanelor cu depresie se simt mai bine după un tratament medicamentos, consiliere psihologică sau alte tipuri de tratamente.

Tipuri de depresie
Depresia adolescentină;
Tulburarea bipolară;
Depresia la persoanele în vârstă;
Distimia;
Depresia majoră sau cronică;
Depresia postnatală;

Cauzele care duc la apariția depresiei

Ca şi în multe alte boli mintale, apar o varietate de factori care pot fi implicaţi în dezvoltarea afecţiunii. Acestea includ:
•    Diferenţele biologice. Persoanele cu depresie par să aibă modificări fizice la nivelul creierului. Neurotransmiţători. Lipsa acestor substanţe chimice naturale este legată de schimbarea stării de spirit, iar specialiştii consideră că această lipsă joacă un rol direct în apariţia depresiei.
•    Hormonii. Modificările în echilibrul hormonal al organismului pot fi implicate în producerea sau declanşarea depresiei. Schimbările hormonale pot duce la probleme ale glandei tiroide, menopauză sau o serie de alte boli.
•    Factorii genetici. Depresia este mai frecventă la persoanele ale căror membrii ai familiei au această boală. Cercetătorii încearcă să găsească genele care pot fi implicate în declanşarea depresiei.
•    Evenimentele cu încărcătură emoţională puternică. Anumite evenimente, cum ar fi pierderea unei persoane dragi, problemele financiare, sau stresul crescut, pot declanşa depresia.
•    Traumele din copilărie. Evenimentele traumatice din timpul copilariei, cum ar fi abuzul sau pierderea unui părinte, pot determina modificări permanente la nivelul creierului, pacienţii devenind mai predispuşi la dezvoltarea depresiei.

Simptomele depresiei

Simptomatologia despresiei este una vastǎ iar pacienții pot prezenta una sau mai multe din simptomele de mai jos în funcţie de gravitatea afecțiunii. Depresia afectează fiecare persoană în diferite moduri, iar trăsăturile moştenite, vârsta, sexul şi  mediul cultural joacă un rol important în modul în care depresia afectează pacienţii.

•    Sentimentul de tristeţe intensă
•    Iritabilitate sau frustrare
•    Pierderea interesului pentru activităţile normale cât şi pentru orice fel de activităţi
•    Reducerea libidoului
•    Insomnie sau somn excesiv
•    Modificări ale apetitului (creşterea sau scăderea apetitului)
•    Agitaţie sau nelinişte
•    Accese de furie
•    Încetinirea în gândire, vorbire sau în mişcări
•    Capacitate scăzută de concentrare
•    Stare de oboseală şi lipsa energiei
•    Sentimentul inutilităţii sau apariţia sentimentului de vinovăţie
•    Gânduri frecvente legate de moarte sau sinucidere
•    Pacientul plânge fǎrǎ niciun motiv aparent
•    Dureri de spate sau dureri de cap

Diagnosticarea depresiei
Când specialiştii suspectează că un pacient suferă de depresie, aceştia pot recomanda o serie de teste medicale şi psihologice. Acestea pot ajuta la excluderea alte probleme care ar putea fi cauza simptomelor şi  pot indica un diagnostic clar. Aceste examene şi teste, în general, sunt:
Examenul fizic.Aceasta include măsurarea înălţimii şi a greutăţii, verificarea semnelor vitale, cum ar fi ritmul cardiac, tensiunea arterială şi temperatura, ascultarea inimii şi a plămânilor, precum şi examinarea abdomenului.
Testele de laborator. Medicul poate recomanda o hemogramă completă sau teste hormonale pentru a se asigura că tiroida funcţionează corect.
Evaluare psihologică. Specialistul va discuta despre gândurile, sentimentele şi comportamentul pacientului.

Tratamentul depresiei
Tratamentul medicamentos
Antidepresivele sunt, în general, clasificate în funcţie de modul în care acestea afectează substanţele chimice produse în mod natural în creier. Astfel, există:
Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI). Aceste medicamente sunt mai sigure şi provoacă, în general, mai puţine efecte adverse decât alte tipuri de antidepresive.
Inhibitori ai recaptării serotoninei si ai noradrenalinei (IRSN). Aceste medicamente pot provoca transpiraţie crescută, gura uscată, ritmul cardiac rapid şi constipaţie.
Inhibitori ai recaptării dopaminei, noradrenalinei, şi serotoninei.
Antidepresive atipice.
Antidepresive triciclice.
Inhibitorii de monoaminooxidază
Medicamente anti-anxietate sau medicamente antipsihotice.

Alte tipuri de terapii
•    Psihoterapia. Există mai multe tipuri de psihoterapie eficientă pentru tratarea depresiei. Terapia cognitiv-comportamentală este una dintre terapiile cele mai frecvent utilizate. Acest tip de terapie ajută la identificarea comportamentelor negative pentru a le înlocui cu unele sănătoase.
•    Terapia electroconvulsivă (ECT). În cadrul terapiei, curenţii electrici sunt trecuţi prin creier. Această procedură este realizată pentru a modifica nivelul de neurotransmiţători din creier. Terapia este utilizată în cazul depresiei severe, atunci când alte tratamente nu funcţionează.
•    Stimularea magnetică transcraniană. Acest tratament utilizează câmpuri magnetice puternice pentru a modifica activitatea creierului. O bobină electromagnetică mare intensitatea este ţinută pe  frunte pentru a produce un curent electric în creier. Stimularea magnetică transcraniană poate fi o opţiune pentru pacienţii care nu răspund la antidepresive.

Prevenirea depresiei
Nu există nicio cale sigură de prevenire a depresiei. Cu toate acestea, luarea de măsuri pentru a controla stresul, pentru a creşte capacitatea de adaptare şi pentru a creşte stima de sine atunci când este nevoie sunt tehnici care pot ajuta la prevenirea acestei boli.
Câteva sfaturi pentru a preveni depresia:
•    Simplificaţi-vă viaţa.
•    Învăţaţi să gestionaţi stresul sau să îl reduceţi
•    Nu vă izolaţi
•    Mâncaţi sănătos şi faceţi sport în mod regulat
•    Planificaţi-vă ziua şi activităţile

Autor: Lavinia Radu

Citește și:

Somnambulismul
Depresia la copii