+++ Bine ati venit pe Explore Medicine TV - Primul si singurul portal de educatie medicala video +++

Joi, 05 Aprilie 2012 09:35

anxietateAnxietatea este o parte normală a vieţii, ȋnsă pentru unele persoane, anxietatea este o problemă persistentă, care interfereazǎ cu activitǎțile de zi cu zi. Acest tip de anxietate poate perturba relaţiile şi plăcerea de a trăi şi în timp poate duce la probleme de sănătate mai grave.

În unele cazuri, anxietatea este o problemǎ de sǎnǎtate mintalǎ care necesitǎ tratament. Tulburarea de anxietate generalizată, de exemplu, este caracterizatǎ prin griji persistente despre diferite lucruri majore sau minore. Alte tulburări de anxietate, cum ar fi tulburarea de panicǎ, tulburarea obsesiv-compulsivǎ (TOC) sau stresul post-traumatic, au anumite simptome specifice. În unele cazuri, anxietatea este cauzată de o condiţie medicală care are necesitǎ tratament de specialitate.

Cauzele care produc anxietatea

Ca şi în multe alte boli care afecteazǎ sănătatea mintală, cauza exactă a tulburărilor de anxietate nu este pe deplin înţeleasǎ. Se crede că anxietatea implicǎ un dezechilibru al substanțelor chimice din creier (neurotransmițǎtorii), precum serotonina, dopamina sau noradrenalina.

Experienţele de viaţă, cum ar fi evenimente traumatice, par sǎ declanşeze tulburări de anxietate la persoanele care au tendința de a fi anxioși.

Cauze medicale

Pentru un număr semnificativ de persoane, anxietatea are la bazǎ o altǎ problemă de sănătate. În unele cazuri, semnele de anxietate sunt primii indicatori ai unei boli. Afecțiunile care pot produce anxietate sunt:

  • Bolile de inimă
  • Diabetul
  • Problemele glandei tiroide (hipotiroidismul sau hipertiroidism)
  • Astmul
  • Consumul de droguri
  • Renunțarea la alcool

Este mult mai probabil ca anxietatea să fie cauzatǎ de o problemǎ medicalǎ în cazul în care:

  • Simptomele de anxietate au ȋnceput dupǎ 35 de ani.
  • Nu aveţi nicio rudǎ de sânge cu o tulburare de anxietate.
  • Nu evitați anumite lucruri sau situaţii din cauza anxietăţii.
  • Nu au avut loc evenimentele semnificative, care sǎ poata declanșa anxietatea.

Simptomele axietǎții

Simptomele comune de anxietate includ:

  • Senzaţie de lipsǎ de putere
  • Un sentiment de pericol iminent, panicǎ sau fricǎ nejustificatǎ
  • Un ritm cardiac crescut
  • Respirație rapidǎ (hiperventilație)
  • Transpiraţie
  • Tremurat
  • Senzaţia de slăbiciune sau de oboseală
  • Comportament de evitare (pacientul evită sǎ iasǎ din casǎ)

Tipuri de tulburari anxioase

Axietatea generalizatǎ. Pacientul are o grijǎ nefireascǎ legatǎ de lucruri comune, sentiment prezent ȋn aproape fiecare zi, timp de 6 luni. Baza anxietǎții poate fi reprezentatǎ de familie, sǎnǎtate, muncǎ, bani sau diverse evenimente, care produc o neliniște care nu poate fi controlatǎ.

Atacurile de panicǎ pot debuta brusc şi pot provoca teama, frica sau teroarea. Apare o senzaţie de lipsă de aer, palpitații sau dureri în piept.

Agorafobia se refera la evitarea locurilor sau situaţiilor în care pacientul s-ar putea simți blocat sau jenat să plece, în momentul ȋn care ȋncepe sǎ simtǎ panică.

Fobiile specifice sunt caracterizate prin anxietate semnificativă atunci când pacientul este expus la un anumit obiect sau la o situaţie. Fobiile provoacă atacuri de panicǎ la unele persoane.

Fobiile sociale sunt caracterizate printr-o anxietate semnificativă, provocată de expunerea la anumite tipuri de situaţii sociale.

Tulburǎrile obsesiv-compulsive (TOC) sunt caracterizate prin gȃnduri recurente, imagini sau impulsuri (obsesii) sau printr-o dorinţă irezistibilă de a efectua acte iraționale sau aparent lipsite de fundament (ritualuri). Deseori, implică atât un comportament obsesiv cȃt şi unul compulsiv.

Stresul post-traumatic (SPT) este caracterizat prin sentimentul pacientului cǎ este reconfruntat cu un eveniment extrem de traumatic. Determină emoţii intense şi reacţii fizice, împreună cu dorinţa de a evita orice lucru care ar putea să reamintescǎ de acel eveniment.

Tulburarea de stres acutǎ se caracterizeazǎ prin simptome similare cu cele de stres post-traumatic, care apare imediat după un eveniment extrem de traumatic.

Complicațiile anxietǎții pot duce, de asemenea, la agravarea condiţiilor mentale şi fizice de sănătate, inclusiv:

  • Depresie (care poate apǎrea cu tulburare de anxietate)
  • Tulburări de somn (insomnie)
  • Probleme intestinale
  • Dureri de cap
  • Bruxism (scrȃjnetul dinților)

Diagnosticul anxietǎții

Ȋn majoritatea cazurilor, stresul cauzat de acest tip de anxietatea ușoarǎ dispare de la sine. Cu toate acestea, atunci când anxietatea este severă și perturbǎ viațǎ de zi cu zi, provocând atacuri de panică, este posibil ca tulburarea sǎ aibǎ nevoie de tratament.

O persoanǎ anxioasǎ trǎiește cu o neliniște permanentǎ, care interfereazǎ cu viața sa cotidianǎ. Spre deosebire de anumite situații cȃnd este normal ca un om sǎ simtǎ fricǎ, anxietatea este o fricǎ nejustificatǎ și de multe ori iraționalǎ. Medicul specialist va diagnostica afecțiunea dupǎ o discuție cu pacientul, precum și analizȃnd istoricul medical și simptomele acestuia.

Tratamentul anxietǎții

Cele două tratamente principale pentru tulburările de anxietate sunt medicamentele şi consilierea psihologică (psihoterapia).

Tratamentul medicamentos

Antidepresive. Aceste medicamente influenţează activitatea substanțelor chimice din creier (neurotransmițǎtorii), substanțe care joacǎ un rol cheie în tulburările de anxietate.

Buspirona. Acest medicament anti-anxietate poate fi folosit timp de mai multe luni. Ca şi în cazul celor mai multe antidepresive, durează câteva săptămâni pȃnǎ ce acestea ȋși fac pe deplin efectul. Un efect secundar comun este apariția sentimentului de confuzie la scurt timp după luarea buspironei. Reacţiile adverse mai puţin frecvente includ: dureri de cap, greațǎ, nervozitate și insomnie.

Benzodiazepina. În circumstanţe limitate, medicul poate prescrie un sedativ pentru ameliorarea simptomelor de anxietate.

Tratamentul psihologic

Terapia cognitiv-comportamentală este una dintre cele mai comune tipuri de psihoterapie pentru tulburarile de anxietate. În general, terapia se axează pe identificarea gȃndurilor negative şi ȋnlocuirea acestora cu cele pozitive.

Relaxarea

Tehnicile de relaxare sunt adesea folosite pentru ameliorarea stresului şi a anxietǎții. Meditația, yoga, hipnoterapia, exercițiile de respirație pot ajuta în tratamentul unei tulburǎri anxioase.

Prevenirea anxietǎții

Nu există nicio modalitate de a preveni o tulburare de anxietate, dar pot fi luate măsuri pentru a reduce impactul simptomelor la pacienții care suferǎ de aceastǎ boalǎ:

  • Mergeți la medicul specialist cȃt mai repede. Anxietatea, ca multe alte boli, poate fi tratatǎ mai ușor dacǎ este descoperitǎ precoce.
  • Păstraţi un jurnal, pentru a identifica factorul de stres.
  • Evitaţi alcoolul sau consumul de droguri.
  • Nu lăsați anxietatea sǎ vǎ izoleze de familie sau de activitǎțile zilnice.
  • Alăturaţi-vă unui grup de sprijin ȋmpotriva anxietǎții.
  • Urmați tratamentul prescris de medic.
  • Acceptați schimbǎrile care se petrec ȋn viața dumneavoastrǎ.
  • Familia trebuie sǎ sprijine pacientul ȋn demersul sǎu de a scǎpa de aceastǎ boalǎ.

 

Citește și:

Tulburarea disforica premenstruala (PMDD) dureaza mai mult la unele femei

explore medicine tvpagina-medicalapublicitate-medicalasnrirlogo sanatatelogo raspunsurisigla-Almanah-2011-cruceNova umfb carol davilaguvernul romaniei

Sanatatea Media Group BebeSanatos Info Pacienti Avocatul Pacientului Avocatul Medicului Gala Sanatatii
SITEMAP