Epiglotita

 Epiglotita apare ca urmare a inflamației epiglotei, cartilajul situat ȋn spatele limbii, care acoperǎ deschiderea laringelui la ȋnghițire. Cum epiglota este localizatǎ ȋntr-un loc crucial pentru o respirație corectă, în cazul în care acest cartilaj se inflameazǎ poate provoca dificultăți grave de respirație. Epiglotita reprezintǎ o urgențǎ medicalǎ, care netratatǎ poate duce la decesul pacientului.

 

Ȋn prezent, cazurile de epiglotitǎ sunt mult mai rare de la introducerea vaccinului ȋmpotriva Haemophillus influenzae de tip B. Ȋnainte de introducerea vaccinului, boala era destul de frecventǎ ȋn rȃndul copiiilor ȋntre 2 și 7 ani, ȋnsǎ afecțiunea poate apǎrea la orice vȃrstǎ.

 

Cauzele care duc la dezvoltarea epiglotitei

Epiglotita este cauzatǎ de o infecție sau poate fi provocatǎ de o loviturǎ puternicǎ la nivelul gȃtului. Cea mai frecventǎ cauza o reprezitǎ infecția cu Haemophilus influenzae tip b (Hib). Hib mai este responsabil pentru o serie de afecțiuni grave, printre care și meningita.

De asemenea, alte bacterii și virusi, pot provoca inflamarea epiglotei. Unul dintre aceștia este Streptococcus pneumoniae (pneumococ), care poate provoca și diverse boli respiratorii.

 

Simptomele epiglotitei

Ȋn cazul copiilor simptomele se pot instala ȋn decursul a cȃtorva ore, timp ȋn care starea copilului se ȋnrǎutǎțește. Urmǎtoarele simptomele se instaleazǎ treptat:

• Febră

• Severă durere în gât

• Ȋnghițire dureroasă

• Anxietate

• Salivare excesivǎ

Ȋn cazul adulților, simptomele se pot dezvolta mai lent, mai degrabǎ pe parcursul unei zile. Aceste simptome sunt:

• Durere severǎ ȋn gȃt

• Febrǎ

• Voce rǎgușitǎ

• Dificultăți de respirație

• Dificultate la înghițire

 

Factorii de risc ai epiglotitei

Anumiți factori pot crește riscul de a dezvolta epiglotitǎ, și anume:

Sexul – bǎrbații sunt mai predispuși decȃt femeile la dezvoltarea acestei probleme;

Un sistem imunitar slǎbit - ȋn cazul în care sistemul imunitar a fost slăbit de o boală sau de utilizarea unor medicamente pacientul devine mai sensibil la infecțiile bacteriene;

Lipsa vacinǎrii Hib - imunizarea întârziatǎ sau omiteresa vaccinǎrii ȋmpotriva Haemophillus influenzae de tip B pot face crește riscul copilului de a dezvolta epiglotitǎ.

 

Diagnosticarea epiglotitei

Ȋn primǎ instanțǎ, ȋnainte de diagnosticarea cauzei, echipa medicalǎ are ca și prioritate deschiderea cǎilor respiratorii ale adultului sau copilului pe care ȋl suspecteazǎ de epiglotitǎ, pentru ca acesta sǎ primeascǎ suficient oxigen.

Dupǎ stabilizarea respirației, medicul va examina laringele. Ȋn acest caz medicul poate utiliza un anestezic local pentru a înlătura disconfortul examenului. Alte teste pe care medicul le poate realiza sunt:

• Radiografia gȃtului, examen realizat ȋn special pentru a evidenția o epiglotǎ maritǎ

• Prelevarea de culturi de la nivelul epiglotei sau de monstre de sputǎ de la nivelul gȃtului pentru a detecta prezența bacteriilor.

 

Tratamentul epiglotitei

Tratamentul presupune ȋn primul rȃnd stabilizarea respirației copilului sau a adultului afectat de epiglotitǎ, dupǎ care urmǎtorul pas ȋl reprezintǎ tratarea infecției identificate. Pacientului i se va administra oxigen cu ajutorul unei mǎști faciale sau prin intubație, pentru a nu priva organele vitale de oxigen. Ȋn cazul ȋn care epiglota blocheazǎ cǎile aeriene se poate efectua o incizie la nivelul traheei pentru a putea fi introdus un tub. Această procedură permite aerului sǎ ajungǎ la plămâni, fǎrǎ a fi nevoie sǎ treacǎ inițial prin laringe.

În cazul în care epiglotita este cauzatǎ de o infecție, se vor administra antibiotice intravenoase de ȋndatǎ ce respirația a fost stabilizatǎ. De asemenena, se pot administra corticosteroizi sau bronhodilatatoare, pentru a reduce inflamația epiglotei și pentru dilatarea bronhiilor.

 

Prevenirea epiglotitei

Una dintre cele mai importante metode de a preveni epiglotita reprezintǎ vaccinarea ȋmpotriva Haemophillus influenzae de tip B Hib, care este recomandatǎ pentru toți copiii cu vȃrste ȋntre 2 și 15 luni.

Vaccinul Hib nu este, în general, administrat la copiii mai mari de 5 ani sau la adulți, ȋnsǎ vaccinarea se recomandǎ ȋn cazul ȋn care sistemul imunitar este deteriorat din cauza unor afecțiuni sau a unor tratamente precum: medicamente pentru a preveni respingerea transplantului de mǎduvǎ osoasă sau de organe, chimioterapie, HIV/SIDA, ȋndepǎrtarea splinei.

Cu toate acestea, și copiii vaccinați pot dezvolta epiglotitǎ din cauza altor bacterii care provoacǎ urgența medicalǎ. Ca mǎsuri de precauție se recomanda:

• Neutilizarea ȋn comun a obiectelor personale;

• Spălați-vă mâinile des și ȋnainte de fiecare masǎ.

Autor: Lavinia Radu

Citește și:

Laringita

Bronsita