Boala hemolitică a nou-născutului reprezintă rezultatul unui conflict imunologic între mamă şi fătul ei (există o incompatibilitate între tipurile de sânge).
Cauze:
Boala hemolitică a nou-născutului apare atunci când o mamă cu Rh negativ are un copil cu un tată cu Rh pozitiv. Atunci când copilul are Rh pozitiv, la fel ca tatăl său, celulele roşii din sânge se intersectează cu cele ale mamei cu Rh negativ. Acest lucru se întâmplă la naştere, atunci când se desprinde placenta.
Sistemul imunitar al mamei vede celulele copilului cu Rh negativ ca fiind străine. Rezultatul este apariţia unei anemii severe la făt, ducând la insuficienţă cardiacă sau la naşterea unui făt mort.
Simptome:
În timpul sarcinii, boala hemolitică se manifestă prin:
- Lichidul amniotic poate avea culoare galbenă şi poate conţine bilirubină
- Ultrasunetele fătului prezintă un ficat mărit
- Acumularea lichidului în abdomenul fătului
După naştere simptomele pot include:
- O coloraţie deschisă a pielii din cauza anemiei
- Icter sau coloraţii galbene a lichidului amniotic, cordon ombilical, piele şi ochi
Diagnostic:
Diagnosticarea bolii hemolitice se realizează prin efectuarea examenului pentru identificarea sângelui sau a incompatibilităţii. Diagnosticarea se poate realiza şi în timpul sarcinii pe baza rezultatelor de la următoarele teste:
- Ecografie pentru detectarea extinderii organelor sau acumularea de lichid la făt
- Testarea prezenţei anticorpilor Rh pozitiv în sângele mamei
O altă modalitate de diagnosticare o reprezintă prelevarea probelor din sângele din cordonul ombilical al fătului în timpul sarcinii pentru a depista anemia la făt sau pentru a verifica anticorpii.
După naşterea copilului se pot face anumite teste:
- Testarea sângelui copilului din cordonul ombilical pentru aflarea grupei sangvine, numărul de celule roşii şi anticorpii
- Testarea sângelui copilului pentru bilirubină
Tratament:
După ce boala a fost depistată, tratamentul este necesar. Stabilirea tratamentului pentru boala hemolitică a nou-născutului se face de către medicul pediatru.
Tratamentul se face în funcţie de:
- Vârsta gestaţională a copilului
- Starea generală de sănătate şi istoricul medical
- Toleraţa copilului la anumite medicamente
- Stadiul bolii
- Prognozarea evoluţiei bolii
Tratamentul din timpul sarcinii poate include:
- Transfuzie de sânge intrauterină cu celule roşii în sângele copilului
După naştere, tratamentul poate include:
- Transfuzie de sânge
- Schimb de transfuzie pentru a înlocui sângele copilului cu sânge proaspăt
Transfuzia ajută la creşterea numărului de celule roşii din sânge şi poate reduce nivelurile de bilirubină