Migrenele

Migrena mai este cunoscutǎ și sub numele de cefalee, iar  aceasta este uneori acompaniatǎ și de alte simptome precum greațǎ, vǎrsǎturi, diaree sau sensibilitate extremǎ la luminǎ. Atacurile de migrenǎ pot  provoca dureri semnificative, timp de ore sau chiar zile.
Migrena apare atunci cȃnd serotonina este eliberatǎ ȋn sȃnge. Eliminarea serotoninei produce vasodilația (dilatația vaselor de sȃnge), iar aceastǎ extindere ajunge pȃnǎ la nervi, favorizȃnd astfel eliberarea de substanțe chimice. Cu cȃt extinderea este mai mare cu atȃt durerea va crește și ea.
Cauzele care duc la apariția migrenelor
Genetica și factorii de mediu par sǎ joace un rol important ȋn declanșarea migrenelor. Acești factori sunt:
Modificările hormonale la femei. Fluctuaţiile de estrogen par a fi un factor declanșator, în multe cazuri. Femeile care au o istorie a migrenelor, raporteazǎ de  multe ori dureri de cap înainte sau în timpul perioadelor menstruale, atunci când are loc o scǎdere  a nivelului de estrogen.
Alimentația. Unele migrene par sǎ fie declanșate de anumite alimente, precum: bere şi vin roşu, brânzeturi, ciocolatǎ, aspartam, exces de cofeinǎ, alimente sǎrate sau unele alimente procesate.
Stresul. Stresul de la locul de muncǎ sau de acasǎ pot duce la apariția migrenelor.
Stimuli senzoriali. Lumina strălucitoare precum și sunetele puternice pot  induce migrena. Mirosurile neplǎcute, cum ar fi diluantul sau fumul de țigarǎ, pot declanşa, de asemenea, migrene.
Schimbările în mediul înconjurător. O schimbare a vremii sau a presiunii barometrice pot cauza o migrenă.
Medicamentele. Anumite medicamente pot agrava migrenele, mai ales contraceptivele orale și vasodilatatoarele, cum ar fi nitroglicerina.
Simptomele migrenelor
Migrenele pot fi de douǎ feluri: comune sau clasice. Simptomele migrenei comune sunt, de obicei, urmǎtoarele: obosealǎ, depresie, anxietate, sete, iritabilitate sau cǎscatul frecvent. Simptomele migrenei clasice sunt diferite pentru toate cele patru stadii: predromul, aura, cefaleea, postcefaleea.
Predromul
 Cu una sau două zile înainte de o migrenǎ, este posibil să se observe cȃteva schimbări subtile:
•    Constipaţie sau diaree.
•    Pofte alimentare.
•    Hiperactivitate.
•    Iritabilitate.
•    Rigiditatea gȃtului.
Aura
Majoritatea oamenilor au dureri de cap fără aură. Simptomele sunt, de obicei, vizuale dar pot fi și tulburări senzoriale, motorii sau verbale.
Cefaleea
În timpul unei migrene, este posibil să aveţi unele din următoarele simptome:
•    Durere pe o parte a capului.
•    Durere care pulsează.
•    Sensibilitate la lumină, zgomot sau miros.
•    Greaţă şi vărsături.
•    Vedere înceţoşată.
•    Postcefaleea
•    Obosealǎ.

Diagnosticarea migrenelor
Nu existǎ un test pentru diagnosticarea migrenei, acesta realizȃndu-se pe baza examenului fizic și a simptomelor. Cu toate acestea, existǎ ȋnsǎ o serie de teste pe care doctorul le poate recomanda pentru a exclude alte cauze posibile pentru durerile de cap:
•    Tomografia computerizatǎ (CT)
•    Imagisticǎ prin rezonanțǎ magneticǎ (RMN)
•    Puncția lombarǎ

Tratamentul migrenelor
In primul rȃnd se va ȋncerca ameliorarea durerilor de cap prin metode precum:
•    Evitarea anumitor alimente, în special a  celor bogate ȋn tiraminǎ.
•    Un stil de viaţă sănătos,  o  nutriție bunǎ și un aport adecvat de lichide.
•    Somnul și repausul.
•    Reducerea stresului.
•    Acupunctura.
Ȋn cazul ȋn care simptomele nu se amelioreazǎ, medicul va recomanda pacientului un tratament medicamentos care poate sǎ includǎ:
•    Acetaminofen - reduce durerea și febra
•    Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene - reduc inflamația ce produce dureri.
•    Analgezice - calmeazǎ temporar durerea.

Autor: Lavinia Radu

Citește și:
Afazia
Sindromul picioarelor nelinistite