+++ Bine ati venit pe Explore Medicine TV - Primul si singurul portal de educatie medicala video +++

Luni, 20 Februarie 2012 10:52

tantar malarieMalaria este o boală infecţioasă provocată de protozoarul Plasmodium, care infectează celulele roşii din sânge. Boala este transmisă prin intermediul femelei ţânţarului anofel, caracteristic zonelor tropicale.

Malaria există în 109 ţări, în principal în Africa, America Latină şi Asia. În prezent, boala cauzează aproximativ două milioane de decese pe an la nivel mondial.

Cauzele apariției malariei

O dată ce un ţânţar purtător de Plasmodium înţeapă o persoană, aceasta este infectată cu unul din cei patru paraziţi ai malariei. Infecţia se transmite de la mama la făt, iar în cazuri mai rare, pacienţii pot fi infectaţi dacă intră în contact direct cu sângele altei persoane infectate.

Există cinci tipuri de paraziţi Plasmodium care pot determina apariţia malariei:

Plasmodium falciparum - Responsabil pentru malaria malignă, fiind în acelaşi timp tulpinile vinovate de cele mai multe decese.

Plasmodium vivax - Cauzează un tip de malarie care este mai puţin severă, cu toate acestea, poate sta în stare latentă în ficat ani de zile după care poate recidiva.

Plasmodium ovale - Acest parazit poate rămâne în organism ani de zile, fără a produce simptome.

Plasmodium malariae - Precum P.vivax şi P.ovale poate sta ani de zile în organismul uman.

Plasmodium knowlesi – Este un parazit recent descoperit, acţiunea sa este asemănătoare cu cea a Plasmodium falciparum.

Ciclul de viaţă al parazitului malariei (Plasmodium) este complicat şi implică două gazde, oamenii şi femela ţânţarului anofel. Boala se transmite la om atunci când un ţânţar anofel infectat înţeapă o persoană şi îi injectează paraziţii malariei (sporozoiţii) în sânge.

Sporozoitul de malarie ajunge din sânge în ficat, iar după o perioadă latentă revine în sânge. În interiorul celulelor roşii ale sângelui, parazitul evoluează în doar câteva zile. Când celula devine neîncăpătoare pentru parazit, aceasta se sparge şi eliberează noi merozoiţi care vor afecta alte celule roşii. Procesul se reia până sunt infectate un număr mare de celule. În acest moment apar şi primele simptome, şi anume febra.

Simptomele malariei

Deşi febra se manifestă iniţial în reprize, după instalarea simptomelor incipiente devine tot mai prezentă. Pentru paraziţii Plasmodium falciparum, vivax şi ovale febra apare la două zile de la apariţia simptomelor, iar în cazul parazitului Plasmodium malariae, febra poate să apară la trei, patru zile de la declanşarea simptomelor.

În stadiul incipient, simptomele malariei sunt asemănătoare cu cele ale unei infecţii respiratorii:

  • Febră
  • Frisoane
  • Dureri de cap
  • Dureri musculare
  • Greaţă
  • Vărsături
  • Diaree
  • Transpiraţii
  • Îngălbenirea pielii

Simptomele malariei severe:

  • Insuficienţă renală
  • Comă
  • Insuficienţă respiratorie
  • Malarie cerebrală (alterarea stării mentale sau convulsii)

Cele mai multe simptome severe sunt asociate cu infecţia cu Plasmodium falciparum, o dată declanşată sub forma sa severă, boala poate cauza decesul dacă nu este tratată la timp.

 

Diagnosticul malariei

Malaria poate afecta la fel de uşor turiştii care se întorc din zonele cu risc crescut de a dezvolta această boală precum şi localnicii. Semnele pot apărea de la câteva săptămâni până la câţiva ani de la încheierea vacanţei. Dacă este diagnosticat cu promptitudine, aceasta poate fi uşor de tratat, dar simptomele pot fi vagi, deoarece la început sunt asemănătoare infecţiilor respiratorii. Studiile arată că aproximativ 90% din turiştii care au contactat malarie nu se îmbolnăvesc până nu ajung acasă, iar 12% dintre aceştia dezvoltă forme periculoase de malarie.

Din păcate, simptomele multor boli se aseamănă cu cele ale malariei (febra galbenă, febra dengue, febra tifoidă, holera, rujeola şi tuberculoza). Prin urmare, medicii trebuie să dispună de teste speciale pentru a diagnostica malaria, în special în ţările industrializate, unde malaria apare destul de rar. În plus, perioadele lungi de incubaţie permit oamenilor să uite de expunerea la riscul de malarie.

 

Tratamentul malariei

Turiştii sunt sfătuiţi să se informeze asupra riscului de malarie în zonele geografice vizitate, deoarece este mult mai ușor să aplici un tratament preventiv decât un tratament după ce afecţiunea s-a instalat deja.

Tratamentul malariei este determiant de anumiţi factori:

  • Starea generală a pacientului
  • Tipul de Plasmodium
  • Rezistenţa parazitului la tratament

 

În tratamentul malariei sunt folosite antimalaricele, majoritatea se administrează pe cale orală, însă în funcţie de severitatea bolii pot fi şi injectate.

Pe durata tratamentului, pacientului i se vor recolta probe de sânge pentru a observa dacă tratamentul este cel potrivit.

Noi tratamente împotriva malariei sunt în prezent în studiu, deoarece speciile de Plasmodium continuă să producă tulpini rezistente, care se răspândesc frecvent în tot mai multe zone.

Tratamentul preventiv se realizează cu următoarele medicamente: Clorochină, Meflochină, Doxicilină, Primachină, Malaronă.

 

Prevenirea malariei

Un prim şi important pas în prevenirea malariei este să evitaţi să fiţi înţepaţi de ţânţari prin:

  • Utilizarea de soluţii repelente pentru ţânţari.
  • Purtaţi bluze cu mânecă lungă şi pantaloni lungi.
  • Staţi în permanenţă cu uşile şi geamurile închise.

 

Tratamentul preventiv al malariei

Acesta se va administa în funcţie de zona geografică în care individul se deplasează. Administrarea de medicamente trebuie continuată şi după întoarcerea acasă, pentru a elimina complet riscul unei potenţiale infecţii. În ceea ce priveşte vaccinul antimalarie, nu există studii care să îi dovedească eficienţa, pentru a putea fi utilizat ca unică metodă de prevenire.

explore medicine tvpagina-medicalapublicitate-medicalasnrirlogo sanatatelogo raspunsurisigla-Almanah-2011-cruceNova umfb carol davilaguvernul romaniei

Pizza Sector 3
Sanatatea Media Group BebeSanatos Info Pacienti Avocatul Pacientului Avocatul Medicului Gala Sanatatii
SITEMAP