Hepatita virala B

Hepatita virală de tip B este o boală inflamatorie a ficatului care, spre deosebire de hepatita virală de tip A, poate deveni cronică. Infectarea ficatului este provocată de un virus, care se transmite prin sânge, contaminarea putându-se realiza în timpul transfuziilor, prin contact sexual cu o persoană infectată sau prin utilizarea acelor sau instrumentelor similare contaminate.

Hepatita virală B este cea mai frecventă afecțiune cronică din lume, 2 miliarde de oameni din întreaga lume (1 din trei oameni) sunt infectați cu acest virus. La nivel național, există aproximativ un milion de persoane care au avut contact cu hepatita virală B și care pot fi purtători ai virusului, potrivit Prof. dr. Mircea Diculescu.

 

Simptomele hepatitei virale B

 

Hepatita virală B are anumite particularități în ceea ce privește modul de manifestare. Iată câteva simptome ale hepatitei virale B:

-febră persistentă;

-reducerea dimensiunilor ficatului;

-astenie intensă;

-somnolență;

-oboseală inexplicabilă care persistă pe durata mai multor săptămâni;

-dureri abdominale;

-decolorarea fecalelor.

 

Perioada între expunerea la virusul hepatitei B și apariția primelor simptome variază între 45 și 180 de zile. După această perioadă, urmează faza acută a infecției. Dacă virusul ramane în organismul uman mai mult de șase luni, fără tratament, boala intră în faza de "infecție cronică".

 

Diagnosticarea hepatitei virale B

 

Diagnosticarea hepatitei virale B se poate face printr-o serie de teste care evaluează afecțiunile ficatului, acestea incluzând o serie de analize la sânge, de imagistică a ficatului sau chiar biopsia hepatică.

 

Tratamentul hepatitei virale B

 

După obținerea rezultatelor la testele efectuate, medicul trebuie să discute cu pacientul și să-i propună o formă de tratament adecvată stării în care se află pacientul. Astfel, acesta poate beneficia, fie de tratament medicamentos, fie de tratament nemedicamentos.

În primul rând, bolnavilor de hepatită virală acută le este recomandată spitalizarea obligatorie, precum și repaosul la pat. În cazul în care aceștia se prezintă la medic la scurt timp după expunerea la infecție, li se poate administra vaccinul antihepatic B care are rolul de a stimula sistemul imun să lupte împotriva infecției.

Tratamentul medicamentos al hepatitei B este administrat doar în cazut în care boala este cronică și poate cuprinde următorii compuși:

- interferon α2a, 2b-5 mil UI de trei ori pe saptamână subcutanat, timp de 4 luni; efectele severe pot fi importante: simptome asemanatoare gripei, mielosupresie, greață, diaree, oboseală, depresie, disfuncții tiroidiene, alopecie;

- interferon α peghilat;

- lamivudina-un analog nucleosidic care inhibă polimeraza virală, eficiența la pacienții care nu raspund la INF;

- adefovir dipivoxil-analog nucleosidic, inhibitor al polimerazei virale, doza optima este 10mg/d, doze mai mari sunt nefrotoxice;

- entecavir-analog guanozinic al polimerazei virale, doza optimă este 0, 5 mg;

- telbivudina-analog nucleosidic citozinic, inhibă polimeraza ADN, daoza estede 600mg pw zi timp de 2 ani;

- tenofovir-300mg o data pe zi.

 

Evoluția hepatitei acute și cronice

 

În faza acută a hepatitei B, inflamația evoluează rapid și durează o perioada scurtă de timp (de obicei, o recuperare totală poate apărea în maxim câteva luni). În aproximativ 6 luni, cea mai mare parte a adulților care sufera de hepatita B acută se vor vindeca și vor dezvolta anticorpi care îi vor proteja de o nouă infectare pentru tot restul vieții. Hepatita cronică B apare atunci când ficatul nu se recuperează după forma activă a hepatitei acute.

În tratarea hepatitei virale B, este necesară și o atenție deosebită care trebuie acordată alimentației.

Alimente permise:

- Lactate: lapte dulce, iaurt, caș, smântână, brânzeturi slabe;

- Ouă: maxim două ouă fierte pe săptămână;

- Cereale : orez, mălai, spaghete, macaroane, griș, tăiței, pâine albă veche de o zi;

- Grăsimi: unt, uleiuri vegetale presate la rece (ulei de masline, de susan, floarea soarelui);

- Dulciuri: gemuri, dulcețuri preparate în casă, siropuri naturale, miere de albine, zahăr brun;

- Legume: moi, preparate sau în salate: salata verde, dovlecel fără semințe, morcovi, țelină, anghinare, sfeclă, fasole verde fină, roșii fără coajă și semințe, cartofi, broccoli.

- Fructe: moi, dulci și proaspete (cirese, vișine, struguri, pepene), siropuri naturale, compoturi;

- Băuturi: sucuri naturale de legume și fructe, apă plată, ceaiuri, macerate din plante, supe;

- Condimente: pătrunjel, mărar, cimbru, dafin, suc de lămâie, coriandru, cardamom, fenicul, anason;

Alimentele vor fi fierte, coapte ori proaspete în salate, cu ulei adaugat la sfârșit.

Alimente nepermise:

- carne și produse din carne (mezeluri);

- cașcaval, branză topită, brânzeturi fermentate, brază grasă;

- fructe necoapte, fructe uscate, fructe prea acide, castane, fructe cu sâmburi mici: struguri, căpșuni;

- muștar, ardei iute, piper, curry, murături;

- pâine de secară, integrală, proaspată, produse de patiserie;

- prăjeli, sosuri, maioneze, înghețată;

- fasole boabe, linte verde uscată, mazăre uscată, varză de orice fel, conopidă, ridichi, ceapă, usturoi, spanac, ardei, conserve;

- ciocolată, cacao, băuturi carbogazoase, alcool, sucuri din comerț, creme.

 

Prevenirea hepatitei virale B

 

Cea mai simplă metode de prevenire este vaccinare împotriva hepatitei B. Vaccinul produce anticorpi care luptă împotriva virusului. Schema de vaccinare cuprinde 3 injecții intramusculare care se admistrează astfel: primele două doze la diferență de o lună între ele, iar cea de-a treia la 6 luni diferență față de prima. Vaccinul antihepatic este foarte bine tolerat de majoritatea persoanelor, inclusiv nou-născuți, copii și femei însărcinate sau care alăptează.

În afară de această metodă, vă mai oferim și câteva sfaturi utile, astfel încât să nu puteți fi contaminat cu hepatită virală B:

1) Utilizați prezervativul atunci când aveți relații sexuale!

2) Folosiți ace și seringi sterile!

3) Purtați mănuși pentru a vă proteja dacă aveți contact cu sângele!

4) Nu împrumutați periuțele de dinți, lamele sau aparatul de ras!

5) Asigurați-vă că ustensilele folosite la frizerie sau la cabinetele de înfrumusețare au fost sterilizate, înainte să vă lăsați pe mâna angajaților!