Steatoza hepatică sau ficatul gras, este una dintre cele mai răspândite boli de ficat şi constă într-un exces de grăsime care se depune în celulele hepatice şi le face să nu mai funcţioneze corect.
Cauze
Printre factorii de risc ai steatozei hepatice se numără:
-alcoolul,
-diabetul zaharat,
-prediabetul,
-sindromul metabolic,
-obezitatea,
-scăderea rapidă în greutate,
-medicamentele anticoncepționale.
Diagnosticarea
Diagnosticul de ficat gras se pune, în mod normal, după identificarea următoarelor elemente:
-prezența unuia dintre factorii de risc (obezitate, diabet, colesterol crescut, consum de anticoncepţionale etc)
-ecografia hepatică – care arata aspect caracteristic
-analize de sânge: AST; ALT; raportul AST/ALT<1; fosfataza alcalină; GGT mărit moderat; feritina serică crescută
-analize care arata un consum crescut de alcool
-biopsie hepatica sau steatotest NASHtest
Uneori, este necesar examenul CT sau RMN.
Simptome
Nu trebuie așteptat că boala să își manifeste simptomele pentru a lua măsuri împotriva bolii, atunci s-ar putea să fie prea târziu. Cei mai mulţi pacienţi sunt diagnosticaţi întâmplător, cu ocazia unui examen ecografic abdominal de control, unor analize de sânge de rutină sau cu ocazia unui consult medical. În stadii incipiente, boala ficatului gras nu prezintă semne sau simptome. Chiar dacă simptomele există, acestea se manifestă vag precum: oboseala, durerea abdominală sau febra.
În stadiile avansate, simptomele sunt: astenie fizică (lipsa de putere), oboseală, somnolență, dureri sau disconfort în capul pieptului său în hipocondrul drept, balonări abdominale.
Steatoza hepatică poate fi însoţită şi de o splină mărită. Probele hepatice sunt normale, uneori însă, în pusee, se constată un nivel crescut al activităţii serice a transaminazelor.
Tratament
Tratamentul se bazează, în principal, pe respectarea unui regim care constă în reducerea sau menţinerea greutăţii corporale la valori aproape de normal, menţinerea trigliceridelor, colesterolului şi glicemiei în limite normale, exerciţii fizice regulate, respectarea orelor de odihnă, evitarea stresului, consum crescut de legume şi fructe proaspete. Următoarele alimente trebuie eliminate din dietă: alcoolul, mezelurile, alimentele prăjite, grăsimile de origine animală, carnea de porc, carnea de oaie, pielea de pasăre, gălbenuşul de ou, lactatele de oaie, alimentele care conţin conservanţi, alimentele care conţin substanţe sintetice, dulciurile sau alimentele bogate în carbohidraţi, sucurile sintetice sau carbogazoase.
Tratamentul medicamentos se administrează de către medicul curant în raport cu sexul, vârsta, greutatea, stadiul bolii, boli metabolice sau boli sistemice asociate.
Citește și: