Boala Addison

 Boala Addison este o tulburare ce apare atunci cȃnd glandele suprarenale nu mai pot asigura secreția normalǎ de hormoni. Astfel, ȋn cazul pacienților care suferǎ de aceastǎ boalǎ glandele suprarenale produc prea puțin cortizol dar și prea puțin aldosteron.

 

Cunoscutǎ și sub numele de insuficiență suprarenală, boala Addison afectează ambele sexe și poate apǎrea la orice vȃrstǎ. Scopul tratamentului este acela de a ȋnlocui hormonii naturali lipsǎ, pentru ca glandele suprarenale sǎ ȋși ȋndeplineascǎ ȋn continuare rolul ȋn organismul pacientului.

Glanda suprarenala este situatǎ deasupra rinichilor. Partea interioară a glandei suprarenale produce epinefrina (adrenalina) hormon produs în momente de stres care ajută organismul prin creșterea pulsului, reglarea fluxului de sȃnge și creșterea nivelului de zahăr din sânge. Partea perifericǎ a glandei suprarenale produce mai mulți hormoni dintre care: hormonii mineralocorticoizi, glucocorticoizi și sexuali.

Hormonii glucocorticoizi cei mai importanți sunt cortizolul. Cortizolul mobilizează nutrienții, modifică răspunsul organismului la inflamație, stimuleazǎ ficatul pentru a ridica nivelul de zahăr din sânge, și, de asemenea, ajută la controlul cantitǎții de apă din organism.

Aldosteronul este un mineralocorticoid care regleazǎ nivelul de sare și apă, care afectează volumul de sânge și tensiunea arterială. Ȋn cazul bolii Addison, pacienții au niveluri foarte mici decortizol și, uneori, cantitǎți insuficiente de aldosteron.

Boala Addison este o boalǎ rarǎ, ce afecteazǎ aproximativ un individ la 10.000. Pacienții care suferǎ de boala Addison urmeazǎ, de obicei, un tratament hormonal de ȋnlocuire pe ȋntreg parcursul vieții.

Cauzele care duc la dezvoltarea bolii Addison

Boala a fost descrisǎ pentru prima datǎ ȋn anul 1855 de cǎtre dr. Thomas Addison iar ȋn acea perioadǎ cea mai frecventă cauzǎ pentru dezvoltarea bolii Addison era tuberculoza. Alte cauze care pot duce la apariția bolii sunt:

• Reacția autoimunǎ a organismului ȋmpotriva glandelor suprarenale;

• Extirparea totalǎ sau parțialǎ a glandelor suprarenale;

• O malformație congentitalǎ;

• Un tratament prelungit cu cortizol;

• Anumite infecții fungice;

• Metastazǎ canceroasǎ;

• Hemocromatozǎ;

• Deficit de enzime care ȋmpiedicǎ sinteza cortizolului;

Simptomele bolii Addison

Simptomele bolii Addison se pot instala ȋn timp și includ:

• Modificări ale tensiunii arteriale sau ale ritmului cardiac;

• Diaree, greață, vărsături;

• Pierderea poftei de mâncare și scǎdere ȋn greutate;

• Apariția unor pete de culoare ȋnchisǎ pe piele;

• Slăbiciune extremă și oboseală;

• Apariția unor leziuni pe mucoasa bucalǎ.

Diagnosticarea bolii Addison

Dupǎ analiza simptomelor indicate de pacient, medicul poate recomanda anumite teste care sǎ arate daca acesta suferǎ sau nu de boala Addison. Cu toate acestea, ȋn analizele de rutinǎ prezența unui nivel ridicat de potasiu ȋn sânge, o schimbare în raportul celulelor albe din sȃnge, sau o schimbare a EKG-ului pot fi simptome care pot indica specialistului cǎ este vorba de o insuficiența a glandelor suprarenale.

Un diagnostic definitiv al bolii Addison se realizeazǎ ȋn urma testelor de sȃnge care mǎsoară cantitatea de cortizol și de aldosteron din sânge și urină, sau dupǎ utilizarea unui test de stimulare cu ACTH. Ȋn cadrul acestui test se mǎsoarǎ nivelului de cortizol din sânge ȋnainte și dupǎ administrarea de ACTH (corticotropinǎ) de sintezǎ. Ȋn cazul ȋn care glandele sunt afectate, rǎspunsul la ACTH va fi unul mai lent decȃt cel normal.

Odata ce diagnosticul de boală Addison este stabilit, medicul poate recomanda realizarea unor teste imagistice pentru a descoperi cauza care a dus la apariția bolii Addison. Dacǎ testele indicǎ o insuficiențǎ suprarenalǎ secundarǎ, specialistul poate recomanda un RMI pentru a exprorarea imagisticǎ a glandei pituitare.

Tratamentul bolii Addison

Pacientii care suferǎ de boala Addison vor utiliza hormoni de sinteza care vor ȋnlocui hormonii naturali deficitari. Cortizolul este ȋnlocuit cu hidrocortizon administrat, ȋn timp ce aldosteronul poate fi ȋnlocuit prin administrarea unui alt mineralocorticoid precum fludrocortizonul. Dozele hormonale vor fi ajustate ȋn funcție de necesitǎțile pacientului.

Tratamentul de întreținere ȋn cazul bolii Addison este reprezentat de vizite regulate la medic pentru examene, teste de laborator, dar și pentru discuții despre simptome. Anumite teste de sânge, inclusiv cele care mǎsoarǎ sodiu sau potasiul din sȃnge sau hemoleucograma sunt foarte utile în monitorizarea răspunsului la ajustările dozei de hormoni.

Specialiștii recomandǎ pacienților sǎ aibǎ mereu medicamente de rezervǎ și sǎ nu uite sǎ ȋși ia tratamentul pentru a preveni manifestǎrile insuficienței glandelor suprarenale.

Autor: Lavinia Radu

Citește și:

Tiroidita Hashimoto

Problemele glandei tiroide