Anemia este o boală de sânge caracterizată prin scăderea numărului de globule roșii (hematii sau eritrocite) sau a hemoglobinei din sânge. Valori ale hemoglobinei sub 13 g % la barbați și sub 12 g % la femei, pot indica prezența anemiei. De asemenea, există unele semne care ar trebui să ne dea de gândit atunci când ele se instalează pe o perioadă mai mare de timp.
Simptomele anemiei
Printre simptomele anemiei se numară: oboseală, letargie, slăbirea vederii, insomnii, paloare, astenie, palpitații, anorexie, modificări la nivelul limbii, amețeli, cefalee și, uneori, umflături la nivelul membrelor inferioare, scăderea nivelului de concentrare, a capacității intelectuale și a randamentului psihic, insomnia, scăderea randamentului muscular și a rezistenței la efort fizic, sângerări nazale, creșterea frecvenței respiratorii, creșterea frecvenței cardiace, unghii casante, păr fragil care cade și se rupe ușor.
Cauzele anemiei
Scăderea numărului de globule roșii este cauzată de pierderi de sânge sau a producerii deficitare de globule roșii în maduva osoasă. De aceea, unele simptome specifice anemiei pot apărea la femei în perioada de menstruație, făcând astfel ca femeile să fie de două ori mai expuse la riscul de apariție a anemiei.
Alte cauze ale anemiei pot fi legate de deficitul de fier, deficitul de acid folic, folosirea aspirinei în bolile inflamatorii sau infecțioase; boli parazitare sau tumorale, leucemie; intoxicații ale măduvei osoase (locul unde se produc globulele roșii).
Diagnosticarea anemiei
Diagnosticarea anemiei se face prin constatarea simptomelor descrise anterior. Astfel, persoanele care se simt obosite fără să fi depus un efort fizic suplimentar sau care constată o scădere a calității vieții sau stare generală proastă, se pot gândi la consultarea unui medic specialist. Iar în acest sens, recomandat este hematologul. Diagnosticarea clinică a anemiei se faci hemogramă. O hemogramă completă va indica:
1. numărul de hematii - care în anemie poate fi scăzut, normal sau crescut, în funcție de vechimea anemiei și de capacitatea măduvei osoase de a compensa anemia;
2. hematocritul - care în anemii este scazut;
3. hemoglobina - care de asemenea este scăzută;
4. volumul eritrocitar mediu (VEM) - va da informații asupra mărimii hematiei: este scazută în anemiile feriprive și talasemii, normală în anemii posthemoragice și crescută în anemia pernicioasa;
5. hemoglobina eritrocitara medie (HEM) - este scăzută în anemiile feriprive și alte anemii care merg cu scăderea sintezei de hemoglobină (talasemii), normală în anemiile posthemoragice recente și crescută în anemia pernicioasă;
6. concentrația hemoglobinei eritrocitare medii (CHEM) - este scazută în anemiile feriprive și alte anemii care merg cu scăderea sintezei de hemoglobina și normală în restul anemiilor.
Tratamentul anemiei
Tratamentul anemiei este diferențiat și depinde de cauza care a provocat anemia. Pentru anemiile acute, provocate de hemoragii semnificative, cea mai bună soluție o reprezintă înlocuirea rapidă a sângelui pierdut prin transfuzii. Pentru anemiile provocate de lipsa diferitelor elemente necesare producției de hematii și de hemoglobină, lipsă de fier sau de vitamine, se administrează după caz, și în cantitățile necesare recomandate doar de medicul specialist, fierul și vitaminele care lipsesc.
În cazul talasemiilor minore, lucrurile se complică și asta din cauză că tratamentul aplicat nu va putea remedia cauzele, ci doar simptomele pe care pacientul le resimte și complicațiile induse de leziunile genetice. Medicul trebuie să-i explice pacientului natura bolii precum și riscul de a avea descendenți afectați în cazul unui cuplu în care unul sau ambii parteneri prezintă această afecțiune.
Autor: Diana Tudor
Citește și: