Cauzele anhidrozei
Existǎ mai multe cauze care pot sta la baza anhidrozei iar acestea sunt:
Leziuni ale nervilor - sistemul nervos autonom regleazǎ acțiunile involuntare, cum ar fi digestia, bǎtǎile inimii, tensiunea arterialǎ și temperatura corpului. Leziunile la nivelul nervilor care controleazǎ acest sistem pot afecta buna funcționare a glandelor sudoripare.
Anumite boli autoimune:
• Sindromul Ross
• Diabetul
• Alcoolismul
• Boala Parkinson
• Atrofia sistemică multiplă
• Amiloidoza, cauzate de o acumulare de substanțe numite proteine amiloid în organe
• Sindromul Sjogren
• Cancer pulmonar cu celule mici
• Boala Fabry
• Sindromul Horner
Boli de piele sau condiții care blochează glandele sudoripare:
Leziuni ale pielii - ȋn special arsurile grave pot afecta permanent glandele sudoripare.
Anumite medicamente - inclusiv cele pentru inimǎ și tensiune arterialǎ
Anumite boli genetice
Deshidratarea – apare când organismul nu are suficiente lichide pentru a-și îndeplini funcțiile sale normale. În cazurile grave, deshidratarea poate interfera cu capacitatea de a transpira.
Simptomele anhidrozei
Simptomele anhidrozei pot include:
• Transpirație puținǎ
• Amețeală
• Crampe musculare sau slăbiciune
• Senzația de căldură
• Zonele neafectate de anhidrozǎ pot încerca să compenseze prin producerea de mai multǎ transpirație, astfel încât este posibil ca pacientul să transpire abundent pe o parte a corpului și foarte puțin sau deloc pe alta. Anhidroza care afectează o mare parte a corpului împiedică răcirea organismului iar ȋn special cȃnd este cald afarǎ poate provoca crampe, epuizare sau chiar insolație.
Diagnosticarea anhidrozei
Pentru diagnosticarea corectǎ a anhidrozei medicul poate recomanda urmǎtoarele analize:
Testul silastic care măsoară amprenta sudorii - acest test măsoară distribuția transpirației prin luarea amprentei unei picături de sudoare. De asemenea, electrozi mici sunt folosiți pe o parte și alta a picioarelor pentru a stimula transpirația.
Teste de termoreglare. În timpul acestui test, pacientul este acoperit cu o pulbere care își schimbă culoarea atunci când transpirǎ. Apoi acesta este introdus ȋntr-o camerǎ ȋn care temperatura este mare și ȋn care majoritatea oamenilor transpirǎ. Se fac fotografii digitale documentare, iar suprafața întregului corp este testatǎ ȋn același timp.
Biopsia pielii - În unele cazuri, medicul poate solicita o biopsie a zonei suspectate de anhidrozǎ. Pentru acest test, celulele de la nivelul glandelor sudoripare sunt eliminate și examinate la microscop.
Tratamentul anhidrozei
Anhidroza care afectează doar o mică parte a corpului, de obicei, nu este o problemă și nu are nevoie de tratament. Cu toate acestea dacǎ afecteazǎ zone mari ale corpului aceasta poate pune viața pacientului în pericol.
Supraîncălzirea - are nevoie de un tratament prompt pentru a preveni agravarea simptomelor.
Pentru crampele de cǎldurǎ – Beți suc de fructe rece sau o bauturǎ pentru sportivi care conține electroliți. Așteptați cel puțin câteva ore înainte de a reveni la o activitate obositoare. Chemați medicul dacă crampele se agraveazǎ sau nu dispar în aproximativ o oră.
Epuizarea de căldură - dacǎ cineva dezvoltă simptome de epuizare, cum ar fi greațǎ, amețeli și bǎtǎi rapide ale inimii, trebuie sǎ:
• Mutați persoana într-un spațiu umbrit sau cu aer condiționat, și sǎ ridicați ușor picioarele.
• Slăbiți îmbrăcămintea persoanei
• Oferiți apă sau o bǎuturǎ pentru sportivi care conține electroliți, dar nu rece
• Pulverizați apa rece pe persoana respectiva
Insolația necesită îngrijire medicală imediată. Afecțiunea poate fi fatalǎ daca este lǎsata netratatǎ. Pȃnǎ ajunge echipajul medical ȋncepeți sǎ:
• Mutați persoana la umbră sau ȋntr-un spațiu cu aer condiționat.
• Începeți procesul de răcire prin pulverizare de apǎ pe piele sau utilizați un ventilator sau un ziar pentru aer.
Autor: Lavinia Radu
Citește și: