Infarctul miocardic

Un infarct miocardic se produce, de obicei, atunci cȃnd un cheag blocheazǎ fluxul de sȃnge la nivelul unei artere coronariene. Întreruperea fluxul de sȃnge la inimǎ poate deteriora sau poate distruge o parte din mușchiul inimii.

 Infarctul miocardic, cunoscut și sub numele de atac de cord poate fi fatal pentru pacient, mare parte din cauza faptului cǎ oamenii nu acordǎ importanța cuvenitǎ simptomelor apǎrute și le confundǎ cu simptomele unei afecțiuni minore, ceea ce întârzie prezentarea la spital.

 Tratamentul pentru infarctul miocardic s-a dezvoltat ȋn ultimii ani, ȋnsǎ chiar și așa este esenţial să se recunoască simptomele prompt pentru a diminua daunele.Un stil de viaţă sănătos poate ajuta la prevenirea unui atac de cord, prin controlul factorilor care contribuie la ȋngustarea vaselor de sȃnge.

 

Cauzele care duc la apariția infarctului miocardic

Un atac de cord este sfârşitul unui proces care, de obicei, evoluează în câteva ore. Cu fiecare minut țesutul cardiac este privat de sȃnge și se deterioreazǎ. Cu toate acestea, în cazul în care fluxul de sȃnge este restaurat la timp, deteriorarea inimii poate fi limitatǎ.

 Cauza principalǎ care duce la dezvoltarea infarctului miocardic este apariția unui cheag de sȃnge (trombozǎ) iar atacul de cord apare atunci când una sau mai multe dintre arterele care furnizează sȃnge inimii este blocatǎ de astfel de cheaguri. Cheagurile se formeazǎ din cauza acumulǎrii de colesterol pe peretele arterelor. Aceste acumulǎri sunt cunoscute sub numele de plǎci, iar boala este cunoscutǎ sub numele de aterosclerozǎ.

 În timpul unui atac de cord, una dintre aceste plǎci se desprinde și formeazǎ un cheag de sȃnge la nivelul arterei. În cazul în care cheagul este suficient de mare, acesta poate bloca complet fluxul de sȃnge prin arterǎ. Cand arterele coronare s-au redus ca urmare a aterosclerozei, afecțiunea este cunoscutǎ sub numele de boala arterelor coronare. Boala coronarianǎ este o alta cauzǎ majorǎ a infarctului miocardic.

 

Alte cauze mai rare care pot duce  la dezvoltarea unui infarct miocardic sunt:

• Spasm al unei artere coronare

• Consumul de cocainǎ 

• Disecția arterelor coronare

• Embolie coronariană

 

Simptomele infarctului miocardic

Simptomele comune ale infarctului miocardic sunt:

• Durere puternicǎ ȋn centrul pieptului care dureazǎ mai multe minute

• Durere care se extinde la umăr, braţ și spate.

• Scurtarea respiraţiei

• Transpiraţie

• Sentiment de anxietate

• Leşin

• Greaţă şi vărsături

 

 Simptomele de atac de cord la femei pot include:

• Arsuri la stomac sau dureri abdominale

• Piele lipicioasǎ

• Ameţeli

• Obosealǎ inexplicabilǎ

 

Factorii de risc ai infarctului miocardic:

• Fumatul. 

• Hipertensiune arterială. 

• Obezitatea.

• Un nivel ridicat de colesterol. 

• Dieta nepotrivitǎ și sedentarismul.

• Diabetul zaharat. 

• Istoricul familial. 

 

Diagnosticul infarctului miocardic

Medicul va realiza anumite tipuri de anlize pentru a identifica  infarctul miocardic sau pentru a elimina aceastǎ posibilitate.

Electrocardiograma. Acesta este primul test făcut pentru a diagnostica un atac de cord. Testul înregistrează activitatea electrică a inimii prin electrozii ataşați pe piele. Acest test poate arǎta dacǎ a avut loc un atac de cord sau dacǎ acesta este în curs de desfăşurare.

Analizele de sânge. Anumite enzime cardiace se scurg în sânge atunci cȃnd inima este afectatǎ de un atac de cord. 

Teste suplimentare

Radiografia. Aceasta permite medicului sǎ verifice dimensiunea inimii şi sǎ depisteaze orice urmǎ de lichid ȋn plǎmȃni.

Ecocardiografia. Acest test poate identifica dacǎ zona inimii a fost afectatǎ de un infarct  miocardic.

 Cateterismul coronarian (angiografia). Acest test poate arǎta dacǎ arterele coronare sunt ȋngustate sau blocate. Un colorant este injectat în arterele inimii printr-un cateter, poziționat ȋn picior sau în zona inghinală. Cȃnd lichidul de contrast umple arterele, acestea devin vizibile la radiografie, dezvăluind zonele blocate. 

Tomografie computerizată cardiacă sau imagisticǎ prin rezonanțǎ magneticǎ. Aceste teste pot fi folosite pentru a diagnostica problemele cardiace, inclusiv gradul de deteriorare a inimii ȋn urma infarctului miocardic.

La cȃteva săptămâni după un infarct miocardic, pacientul poate fi supus la un test de stres. Acesta mǎsoarǎ modul ȋn care vasele de sânge şi inima răspund la efort. 

 

Tratamentul infarctului miocardic

  Cu fiecare minut care trece, dupǎ instaurarea infarctului miocardic, țesutul cardiac pierde oxigen și se deterioreazǎ sau moare. Principala cale de a preveni deteriorarea inimii este de a restabili fluxul de sânge cȃt mai rapid. O datǎ ce pacientul a ajuns de urgențǎ la spital, tratamentul variază în funcţie de situaţie. Pacientul poate fi tratate cu medicamente, supus unei proceduri invazive sau ambele, ȋn funcție de severitatea stǎrii ȋn care a fost adus la spital şi de deteriorarea suferitǎ la nivelul inimii.

Tratamentul medicamentos

Medicamentele utilizate pentru a trata un infarct miocardic includ:

• Aspirina. Aceasta reduce coagularea sângelui, contribuind astfel la menținerea fluxul de sȃnge.

• Tromboliticele. Aceste medicamente ajutǎ la dizolvarea cheagului care blocheazǎ fluxul de sȃnge la inimǎ. 

• Medicamente anticoagulante. Heparina este administratǎ intravenos sau printr-o injecţie și este utilizatǎ, de obicei, în primele câteva zile după un atac de cord.

• Nitroglicerinǎ. Acest medicament este folosit pentru a trata durerea în piept (angina) și pentru a ȋmbunǎtǎții fluxul de sȃnge.

• Beta-blocantele. Aceste medicamente ajutǎ la relaxarea mușchilor inimii, prin ȋncetinirea bǎtǎilor inimii și prin scǎderea tensiunii arteriale. Beta-blocante pot limita daunele la nivelul inimii şi ajutǎ la prevenirea viitoarelor atacuri de cord.

• Medicamente care reduc nivelul de colesterol. Aceste medicamente ajutǎ la scǎderea nivelului de colesterol din sânge şi pot fi de ajutor dacǎ se administreazǎ imediat dupǎ un atac de cord, pentru a îmbunătăţi rata de  supravieţuire.

Tratamentul chirurgical

• Angioplastia coronarianǎ. Angioplastia de urgențǎ se realizeazǎ prin deschiderea arterelor coronare blocate. Medicii introduc un cateter, pȃnǎ la artera blocatǎ. Acest cateter este echipat cu un balon special. O dată ajuns în poziţia potrivitǎ, balonul este umflat pentru scurt timp pentru a deschide  artera blocatǎ. În acelaşi timp, un stent poate fi introdus în arterǎ pentru a o menține deschisǎ pe termen lung pentru restabilirea fluxului de sȃnge la inimǎ. 

• Bypass coronarian. În unele cazuri, medicii pot efectua intervenții chirurgicale de bypass de urgențǎ. De obicei, aceasta se realizeazǎ dupǎ ce inima s-a recuperat complet.

Sfaturi pentru pacienți

• Nu fumaţi și evitaţi, de asemenea, fumatul pasiv. 

• Verificaţi-vǎ colesterolului în mod regulat, printr-un test de sȃnge.

• Mergeți la controale medicale regulate. 

• Controlați-vǎ frecvent tensiunea arterialǎ. 

• Exerciții fizice ȋn mod regulat. Acestea ajutǎ la ȋmbunǎtǎțirea funcției mușchiului inimii ȋn urma unui atac de cord. Exercițiul nu trebuie să fie energic ci este de preferat  mersul pe jos timp de  30 de minute ȋn fiecare zi.

• Mentineți-vǎ o greutate normalǎ. Excesul de greutate  contribuie la creșterea riscului de hipertensiune arterialǎ și diabet zaharat. 

• Optați pentru o dietǎ sǎnǎtoasǎ pentru inimǎ. Dacă aţi avut un atac de cord, limitați consumul de grăsime şi sare. Peștele este un aliment recomandat ca parte a unei diete sǎnǎtoase. Acesta conţine omega-3, care ajutǎ la ȋmbunǎtǎțirea nivelului de colesterol din sânge şi prevene formarea cheagurilor de sȃnge. 

• Gestionarea stresului duce la reducerea riscul unui atac de cord.

 

Dupǎ un  infarct miocardic

  Pacientul poate experimenta, dupǎ un infarct miocardic, sentimente de furie, de vinovǎție sau chiar depresie. Aceste sentimente sunt comune iar pacientul trebuie sǎ discute în mod deschis cu medicul sǎu sau cu familia. Dupǎ un atac de cord starea psihicǎ este la fel de importantǎ precum cea corporalǎ. Participarea la sesiuni de reabilitare cardiacǎ cu alte persoane care se recuperează în urma unui atac de cord poate ajuta pacientul sǎ se detașeze  de aceste sentimente.

Activitatea sexualǎ dupǎ un infarct miocardic

Activitatea sexualǎ poate fi reluatǎ după recuperarea completǎ, ȋnsǎ fiecare persoană are un calendar diferit, ȋn funcție de vȃrstǎ și de rǎspunsul organismului la tratament. Unele medicamente cardiace, cum ar fi beta-blocantele, pot afecta funcţia sexuală. Cu toate acestea, disfuncţiile sexuale care apar în urma unui atac de cord sunt mai degrabǎ cauzate de depresie sau anxietate decât de medicamente.

Ȋntrebați specialiștii despre orice neclaritate pe care o aveți. Atȃt pacientul cȃt și familia trebuie sa fie informați si sǎ adopte anumite schimbǎri pozitive ȋn stilul de viațǎ.

 

Autor: Lavinia Radu

 

Citește și:

Ce este colesterolul?

Aterotromboza