Aterotromboza

 

Aterotromboza este o boală care rămâne de multe ori neobservată, lucru ce permite ca aceasta să se dezvolte de-a lungul timpului. Simptomele apar abia când daunele la nivelul arterelor ating o rată de aproximativ 70- 80%.

 

 

La nivel mondial se estimează că 17 milioane de oameni suferă de aterotromboză, afecțiune care creşte riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral sau al bolilor arterelor periferice.

 

Simptomele aterotrombozei

 

Complicaţiile aterotrombozei apar, de obicei, în faze avansate ale bolii, atunci când plăcile de aterom din peretele arterelor îşi modifică structura.

Acestea se erodează, ceea ce duce la crearea cheagurilor de sânge care au ca rezultat oprirea fluxului sanguin şi întreruperea furnizării de oxigen spre ţesutul vascularizat de către acel vas.

 

Din nefericire, rata mortalităţii la pacienţii care au simptome este destul de mare. Acestea sunt:

• Durere în piept (extinse uneori la gît şi la braţe)

• Paloarea feţei şi transpiraţie

• Respiraţie dificilă

• Slăbiciune şi oboseală

• Furnicături

• Înceţoşarea privirii

• Dificultate în vorbire 

• Dificultate în păstrarea echilibrului 

• Durere la nivelul piciarelor după mers

 

Factorii de risc ai aterotrombozei

 

• Hipercolesterolemia - în acest caz colesterolul se va depune pe peretele intern al arterelor iar  dacă placa de aterom se rupe, aceasta  poate bloca fluxul de sânge spre organele vitale.

• Diabetul zaharat şi obezitatea – duc la accelararea dezvoltării aterotrombozei, iar ca şi în cazul hipercolesterolemiei, pot cauza ruperea plăcii de aterom.

• Hipertensiunea arterială -  este un factor de risc deoarece poate duce la apariţia complicaţiilor aterotrombozei.

• Fumatul. 

• Alimentaţia. Consumarea unei diete bogate în grăsimi saturate contribuie la creşterea nivelului de colesterol, ceea ce înseamă că poate conduce la formarea de cheaguri sanguine şi la dezvoltarea aterotrombozei.

 

Diagnosticarea aterotrombozei

 

Medicul poate diagnostica aterotromboza atât cu ajutorul unor metode neinvazive cât şi prin metode invazive.

Cele neinvazive includ:

EKG-ul;

Indicele gleznă/braţ – realizează evaluarea stării arterelor periferice, prin raportul dintre tensiunea arterială sistolică a membrului superior şi al celui inferior;

Ecografia Doppler;

Rezonanţa magnetică;

Cardio – CT - Pacientului i se administrează o substanţă de contrast iodată, iar după aceea se realizează examinare propriu-zisă cu ajutorul aparatului tomograf.

 

Metode invazive:

Coronarografia. 

Ultrasonografia intravasculară.

Rezonanţa magnetică intravasculară.

 

Tratamentul aterotrombozei

Tratamentul aterotrombozei presupune, în etapa iniţială,  prevenirea factorilor de risc prin oprirea fumatului, implementarea unei diete sănătoase şi realizarea unui program de exerciţii fizice regulate. Atunci când acestea nu sunt suficiente, se impune tratamentul medicamentos.

 

Tratamentul medicamentos

 

Medicamentele sunt recomandate pentru a îmbunătăţi şansele de supravieţuire şi de a reduce complicaţiile. Pacientul nu trebuie să întrerupă tratamentul cu aceste medicamente decât la sfatul medicului.

Specialistul recomandă pentru tratamentul aterotrombozei medicamente antitrombotice care includ: aspirina, statina pentru reducerea colesterolul sau blocantele sistemului renină-angiotensină-aldosteron.

 

În cazul în care terapia medicamentoasă nu este suficientă, medicul recomandă terapia de revascularizare, care se realizează prin redeschiderea arterelor cu ajutorul unui  cateter intraarterial sau prin intervenţii chirurgicale precum bypassul arterial sau  endarterectomia.

 

                                                                                                                                                                                     Autor: Lavinia Radu

 

Citeşte şi:

 

Angina pectorala