Arterita temporala

Arterita temporalǎ este o afecțiune în care arterele temporale, cele care furnizează sânge la cap și creier, devin inflamate sau deteriorate. De asemenea, boala este cunoscutǎ sub numele de arterită craniană sau arteritǎ cu celule gigant. Deși această condiție apare de obicei în arterele temporale, arterita temporală poate apărea în aproape orice arterǎ din organism.

Persoanele mai ȋn vȃrstǎ, peste 60 de ani, au mai multe șanse de a dezvolta boala decȃt persoanele mai tinere. Mai mult, pentru femei riscul de a dezvolta boala este de patru ori mai mare decȃt ȋn cazul bǎrbaților. Deși cauza exactǎ a bolii nu este cunoscutǎ, specialiștii considera cǎ poate exista o legătură cu un raspuns autoimun al organimului. În plus, dozele excesive de antibiotice și  anumite infecții severe cresc riscul de arterită temporală. O dată diagnosticată, arterită temporală poate fi tratată pentru a minimiza complicațiile. Arterita temporalǎ poate duce la complicații foarte grave, ȋnsǎ riscul de a dezvolta aceste complicații se reduc prin urmarea tratamentului prescris de medic.

Pe lȃngǎ cauzele menționate mai sus, boala se poate dezvolta și după o altă tulburare inflamatorie cunoscutǎ sub numele de polimialgie reumatică. Arterita cu celule gigant apare aproape ȋntotdeauna la persoanele trecute de 50 de ani, iar boala poate fi transmisǎ ȋn familie.

Simptomele arteritei temporale

• Dureri de cap pe o parte a capului sau ȋn partea din spate a capului

• Sensibilitate la atingerea scalpului

• Transpirație excesivă

• Febră

• Senzație generalǎ de rǎu

• Dureri la nivelul maxilarului care apar și dispar sau care apar atnci cȃnd pacientul mestecǎ

• Pierderea poftei de mâncare

• Dureri musculare

• Durere și rigiditate la nivelul gâtului, pe partea superioară a brațelor, umerilor și a șoldurilor

• Slăbiciune, oboseală excesivă

• Vedere încețoșată, dublǎ sau pierderea vederii

• Sȃngerarea gingiilor

• Durere la nivelul feței

• Pierderea auzului

• Rigiditate

Diagnosticarea arteritei temporale

Medicul va examina ȋn special capul pacientului, mai ales dacǎ acesta este sensibil la atingere. De asemenea, specialistul va recomanda realizarea unor teste de sȃnge precum:

• Hemoglobina sau hematocritul

• Teste funcționale hepatice

• Viteza de sedimentare și proteina C reactivǎ

Pentru o diagnosticare corectǎ medicul va trebui sǎ preleveze o biopsie (mostrǎ de țesut) din artera implicată dar și sǎ realizeze pacintului alte teste precum: o tomografie computerizatǎ sau un RMN.

Tratamentul  arteritei temporale

Inceperea tratamentului imediat dupǎ diagnosticare este cheia pentru a preveni probleme grave cum ar fi orbirea sau chiar un accident vascular cerebral. De cele mai multe ori, pacienții primesc corticosteroizi pe cale orală și aspirinǎ. Cei mai mulți oameni încep să se simtă mai bine în câteva zile de la începerea tratamentului. Cu toate acestea, pacinții vor utiliza  medicamentația timp de 1 - 2 ani, timp ȋn care doza de corticosteroizi se va reduce foarte lent.

Pe termen lung, tratamentul cu medicamente corticosteroide face ca oasele sǎ devinǎ mai subțiri și crește șansa de fracturare.

Se recomandǎ ca pacinții sǎ:

• Evite fumatul și consumul de alcool ȋn exces

 Sǎ utilizeze suplimente de calciu și vitamina D    

• Sǎ verifice periodic densitatea minerală osoasă 

 

Cei mai mulți oameni se recupereazǎ complet ȋn cȃțiva ani. Cu toate acestea, boala poate reveni chiar și dupǎ ce a fost tratatǎ.

 

Autor: Lavinia Radu

 

Citește și:

Ce este colesterolul?

Aterotromboza